În căutarea iubirii

Mihaela Feraru

Toate articolele scrise de Mihaela Feraru

O perspectivă cu totul inedită asupra Iubirii o regăsim în cuvintele marilor înţelepţi. Ei simt cu totul altfel Iubirea şi cred că acest lucru se datorează lărgimii inimii lor. Cu cît ai o inimă mai largă cu atît ajungi să simţi altfel Iubirea. Aspiraţia noastră către înţelepciune ar trebui să ţină cont de modul în care înţelepţii trăiesc şi să preluăm cu stăruinţă viziunile lor.

“Am căutat Iubirea în multe vieţi. Am vărsat lacrimile amare ale separării şi căinţei pentru a cunoaşte ce este Iubirea. Am sacrificat totul, toate ataşamentele şi iluziile, pentru a învăţa în final că sînt îndrăgostit de Iubire - de Dumnezeu - doar atît. Apoi, după ce mi-am dat seama că sînt îndrăgostit de Dumnezeu, am băut Iubire din toate inimile adevărate. Multe suflete se întreabă pline de dor şi lipsite de ajutor de ce Iubirea zboară dintr-o inima în alta; sufletele treze realizează faptul că inima nu este nestatornică în iubirea diferitelor fiinţe, ci ea iubeşte unicul Dumnezeu al Iubirii, care este prezent în toate inimile.

Domnul, în tăcerea Sa eternă, şopteşte:

„Eu sînt Iubire. Dar pentru a experimenta dăruirea şi darul iubirii Eu m-am divizat pe Mine însumi în trei: Iubire, iubit şi iubită. Iubirea mea este frumoasă, pură, eternă bucurie; Eu sînt gustat în multe moduri prin intermediul multor forme.

Ca tată Eu beau Iubirea plină de respect izvorîtă din inimile copiilor mei. Ca mamă Eu beau nectarul Iubirii necondiţionate din cupa sufletului micuţului copil. Copil fiind eu mă impregnez de Iubirea protectoare a raţiunii drepte a tatălui. Ca adolescent Eu beau Iubirea fără de motiv din sfîntul Graal al atracţiilor materiale. Ca stăpîn Eu beau Iubirea plină de respect provenită din recipientul profund al gîndirii servitorului. Ca discipol Eu beau Iubirea plină de compasiune din cupa aprecierii maestrului. Ca Maestru protector Eu mă bucur de Iubirea pură provenită din caliciul devoţiunii atotcuprinzătoare a discipolului. Ca prieten, Eu beau Iubirea din fîntîna clocotitoare a iubirii spontane. Ca prieten divin, Eu golesc dintr-o sorbitura apele cristaline ale Iubirii Cosmice provenite din rezervorul inimilor celor ce-l adoră pe Dumnezeu.

Eu sînt îndrăgostit doar de Iubirea însăşi, dar îmi permit să fiu înşelat cînd, ca tată sau ca mamă, gîndesc şi simt doar pentru copil, atunci cînd ca iubit îmi pasă doar de iubită, atunci cînd ca discipol trăiesc doar pentru Maestru. Dar deoarece eu iubesc doar Iubirea, în mod ultim eu sfărîm această iluzie a miriadelor de Sine umane. Din acest motiv Eu transfer tatăl într-un tărîm al sufletelor atunci cînd uită că Iubirea Mea şi nu a sa este cea care protejează copilul. Eu ridic copilul de la pieptul mamei, astfel încît ea să înveţe că Iubirea Mea este cea pe care o adora în el. Eu răpesc iubitul iubitei care-şi imaginează că ea este cea pe care el o iubeşte, mai mult decît Iubirea Mea care răspunde în ea.

Astfel, Iubirea mea se joaca de-a v-aţi ascunselea prin toate inimile umane, astfel încît fiecare să poată să înveţe să descopere şi să adore, nu acele receptacole umane temporare ale iubirii mele, ci însăşi Iubirea Mea dansînd dintr-o inima într-alta.

Fiinţele umane solicită una alteia "iubeşte-mă doar pe mine" şi astfel eu răcesc buzele lor şi le pecetluiesc pentru totdeauna astfel încît ei să nu mai rostească niciodată acest neadevăr. Deoarece ei toţi sînt copiii mei Eu doresc ca ei să înveţe să vorbească despre adevărul ultim "iubiţi Iubirea Unică prezentă în noi toţi". A spune altcuiva "te iubesc, este fals pînă cînd tu vei realiza adevărul "Dumnezeu prezent ca Iubire în mine este îndrăgostit de iubirea Sa din tine. Luna rîde la milioanele de iubiţi bine intenţionaţi care fără să-şi dea seama îşi mint iubitele spunînd "te voi iubi pentru totdeauna". Craniile lor sînt acoperite de nisipul măturat de vîntul eternităţii. Ei nu-şi mai pot utiliza răsuflarea pentru a spune “te iubesc”. Ei nici măcar nu-şi mai pot reaminti sau respecta promisiunea lor de a se iubi unul pe altul pentru totdeauna. Fără a spune un cuvînt, eu v-am iubit întotdeauna. Eu singur pot spune cu adevărat "te iubesc", deoarece eu vă iubesc dinainte ca voi să vă naşteţi, Iubirea Mea vă conferă viaţa şi vă susţine în fiecare moment al ei. Şi eu singur vă pot iubi după ce porţile închisorii morţii se deschid în spatele vostru, acolo unde nici cel mai sincer iubit omenesc al vostru nu vă poate atinge.

Eu sînt Iubirea care manevrează păpuşile umane cu sforile emoţiilor şi instinctelor, pentru a juca spectacolul iubirii pe scena vieţii. Iubirea Mea este frumoasă şi plină de bucurie atunci cînd o iubiţi doar pe ea; dar linia vieţii, păcii şi bucuriei voastre este întreruptă atunci cînd în loc de aceasta vă lăsaţi angajaţi în emoţii şi ataşamente omeneşti. Realizaţi, copiii Mei, Iubirea Mea este cea după care voi tînjiţi!

Cei care mă iubesc doar sub forma unei singure persoane sau care mă iubesc în mod imperfect într-o singură persoană nu cunosc ce este Iubirea. Dar cei care mă iubesc întrun mod înţelept, fără de greşeală, complet, atotcuprinzător, care mă iubesc perfect şi egal în tot şi în toate, pot cunoaşte cu adevărat Iubirea.”

(Extras din "Visul lui Omar - vinul iubirii" de Paramahamsa Yogananda)

Copyright © 2000-2011 Arta de a Trăi. Toate drepturile sînt rezervate.