Cum să învăţăm mai uşor?

Petronela Untu

Toate articolele scrise de Petronela Untu

Am constatat că ar fi util să se cunoască şi să se aplice pe scară largă tehnici speciale prin care să ne îmbunătăţim, pe de o parte, randamentul şi puterea de a învăţa teoretic, iar pe de altă parte, puterea de a experimenta practic ceea ce am învăţat. Aceasta deoarece îmi este clar că modul nostru de a învăţa este mai mult sau mai puţin defectuos - nu am fost niciodată învăţaţi cum să învăţăm în mod eficient şi nici cum să ne îmbunătăţim capacitatea de a experimenta, pentru a ne accelera evoluţia personală.

În căutările mele, am "dat" peste o carte pe care doresc să v-o prezint pe scurt în cele ce urmeaza. Este vorba de cartea Învăţare rapidă, scrisa de Ricki Linksman, doctor în educaţie şi expertă în domeniul învăţării accelerate.

Deşi nu prezintă decît o viziune poate limitată asupra problemei învăţării, deşi este scrisă într-o manieră concisă şi oarecum pragmatică, această carte urmăreşte (şi reuşeşte în mare măsură) să ne convingă că pentru a ne îmbunătăţi randamentul învăţării trebuie mai întîi să ne cunoaştem aşa numita „superlegatură de învăţare", adică acea modalitate specifică de învăţare care sporeşte foarte mult eficienţa şi bucuria în timpul acţiunii de a învăţa. Mai precis, s-a observat că există în principiu patru mari categorii de persoane, numite "tipuri de elevi":

  • elevi vizuali, care învaţă folosind preponderent simţul văzului, care învaţă mai uşor materialele tipărite sau grafice, ori pur şi simplu privind în jurul lor;
  • elevi auditivi, care învaţă cel mai bine prin ascultare şi conversaţie;
  • elevi tactili, care învaţă cel mai bine prin atingerea obiectelor, prin perceperea senzorială a materiei, sau prin folosirea mîinilor şi degetelor;
  • elevii kinestezici, care învaţă cel mai bine prin acţionarea maselor musculare (şi care au nevoie să se mişte pentru a putea învăţa).
Fiecare dintre noi avem o predispoziţie nativă spre una dintre aceste patru stiluri de a învăţa.

După ce folosim stilul nostru de învăţat pentru a prelua informaţiile, creierul le procesează şi le stochează în una dintre emisferele cerebrale - fie cea stîngă, fie cea dreaptă. Fiecare emisferă cerebrală reprezintă o modalitate diferită de a gîndi şi de a privi lumea. Unii oameni au o preferinţă emisferică cerebrală dreaptă, altii o preferinţă emisferică stîngă, iar alţii utilizează în mod egal ambele emisfere cerebrale. Elevii de emisferă cerebrală stîngă manifestă tendinţa de a fi secvenţiali şi procesează liniar informaţiile. Elevii de emisferă cerebrală dreaptă manifestă tendinţa de a gîndi global, de a vedea tabloul în ansamblul lui şi de a asocia idei ce aparent nu au nici o legătură între ele. Elevii de emisferă cerebrală stîngă gîndesc mai degrabă prin simboluri de felul literelor, cuvintelor şi numerelor, pe cînd elevii de emisfera dreaptă gîndesc mai degrabă prin intermediul transpunerilor senzoriale ale imaginilor, sunetelor, gusturilor, atingerilor şi mişcărilor - fără cuvinte.

După aflarea superlegăturii (una dintre următoarele variante: emisfera stînga-vizuală, emisfera dreapta-vizuală, emisfera stînga-auditivă, emisfera dreapta-auditivă, emisfera stînga-tactilă, emisfera dreapta-tactilă, emisfera stînga-kinestezică, emisfera dreapta-kinestezică), putem creşte eficienţa şi plăcerea învăţatului prin folosirea de modalităţi de învăţare în conformitate cu predispoziţiile noastre native. Pe de altă parte, vom respecta şi vom înţelege mai uşor modalitatea diferită de a învăţa a celorlalţi.

Testele care urmează vă vor ajuta să vă descoperiţi predispoziţia pe care o aveţi în ce priveşte actul învăţării.

A. Chestionar pentru determinarea preferinţei stilului de învăţat
  • Cînd întîlniţi o persoană necunoscută, ce vă frapează prima oară la ea?
    a. Înfăţişarea sau modul cum se îmbracă
    b. Felul cum vorbeşte, ceea ce spune sau cuvintele sale
    c. Ceea ce simţiţi despre ea
    d. Modul cum se comportă persoana, sau acţiunile ei
  • La cîteva ore după ce aţi cunoscut o persoană, ce anume vă amintiţi cel mai bine despre ea?
    a. Chipul
    b. Numele
    c. Cum v-aţi simţit alături de ea, chiar dacă i-aţi uitat numele sau chipul
    d. Ceea ce aţi făcut împreună cu ea, chiar dacă i-aţi uitat numele sau chipul
  • Cînd intraţi într-o cameră în care n-aţi mai fost niciodată, ce vă atrage cel mai mult atenţia?
    a. Felul cum arată interiorul
    b. Sunetele sau discuţiile de acolo
    c. Cît de confortabil vă simţiţi, emoţional sau fizic, acolo
    d. Ce activităţi au loc înăuntru şi ce anume puteţi face acolo
  • Cînd îi învăţaţi pe alţii, cum procedaţi?
    a. Le oferiţi ceva la care să privească - un obiect, o imagine sau un grafic - fără explicaţii verbale ori discuţii, ori cu un nivel redus al acestora
    b. Le explicaţi verbal, fără a le oferi materiale verbale
    c. Desenaţi, scrieţi sau vă folosiţi de mîini pentru a le explica
    d. Le demonstraţi o acţiune în mod practic şi le cereţi s-o facă împreună cu dvs.
  • Ce tip de cărţi preferaţi să citiţi?
    a. Cărţi ce conţin descrieri menite să vă ajute să vizualizaţi ceea ce se întîmplă
    b. Cărţi conţinînd informaţii exacte, istorie, sau cu multe dialoguri
    c. Cărţi despre sentimente şi emoţii, sau despre perfecţionarea minţii şi a corpului
    d. Cărţi scurte cu multă acţiune, sau cărţi ce vă ajută să vă perfecţionaţi într-un sport, într-un hobby sau să vă dezvoltaţi un anumit talent
  • Care dintre următoarele variante descrie modul în care puteţi citi sau studia cel mai bine?
    a. Puteţi studia în prezenţa muzicii, a zgomotelor sau a unor conversaţii, deoarece le eliminaţi mental.
    b. Nu puteţi studia în prezenţa muzicii, a zgomotelor sau a unor conversaţii, deoarece nu le puteţi elimina mental.
    c. Trebuie să vă simţiţi confortabil, relaxat şi puteţi lucra cu sau fără muzică, dar vă distrag sentimentele negative ale altora.
    d. Trebuie să vă simţiţi confortabil, relaxat şi puteţi lucra cu sau fără muzică, dar vă distrag activităţile sau mişcările din cameră.
  • Cînd vorbiţi cu cineva, în ce direcţie vi se deplasează ochii?
    a. Priviţi direct chipul interlocutorului şi doriţi ca el să vă privească.
    b. Priviţi interlocutorul doar scurt timp, apoi ochii vi se deplasează dintr-o parte în cealaltă.
    c. Priviţi interlocutorul doar scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi vă feriţi ochii.
    d. Priviţi arareori interlocutorul; în majoritatea cazurilor vă uitaţi în jos, sau în lateral, dar dacă există activitate sau mişcări, priviţi în direcţia respectivă.
  • Ce anume vă deranjează cel mai mult?
    a. Un loc dezordonat
    b. Un loc prea liniştit
    c. Un loc inconfortabil din punct de vedere fizic sau emoţional
    d. Un loc în care nu se permit activităţi, în care nu se oferă suficient spaţiu de miscare
  • Rememoraţi o vacanţă sau o călătorie. Petreceţi cîteva secunde căutînd să vă reamintiţi cît mai multe detalii. După ce aţi retrăit episodul, ce amintiri vă ies în evidenţă?
    a. Cele văzute - descrierile vizuale ale oamenilor, locurilor şi obiectelor
    b. Cele auzite - dialoguri sau conversaţii
    c. Senzaţiile de pe piele şi corp, precum şi felul în care v-aţi simţit, fizic şi emoţional
    d. Acţiunile şi activităţile dvs.
  • Care dintre următoarele atitudini vă descrie cel mai bine?
    a. Remarcaţi dacă îmbrăcămintea oamenilor nu este asortată, sau dacă părul le este răvăşit şi adesea doriţi să rectificaţi aceste situaţii
    b. Vă deranjează cînd cineva nu vorbeşte corect şi sînteţi sensibil faţă de anumite sunete, precum picuratul robinetelor sau zgomotul aparatelor casnice
    c. Lăcrimaţi la episoadele triste din filme şi cărţi
    d. Vă foiţi şi nu vă găsiţi locul cînd sînteţi silit să rămîneţi nemişcat şi nu puteţi sta prea mult timp în acelaşi loc
Dacă răspunsurile care predomină sînt "a", sînteţi un elev vizual.
Dacă răspunsurile care predomină sînt "b", sînteţi un elev auditiv.
Dacă răspunsurile care predomină sînt "c", sînteţi un elev tactil.
Dacă răspunsurile care predomină sînt "d", sînteţi un elev kinestezic.
Aranjaţi categoriile în ordinea descrescătoare a frecvenţei. Unii indivizi au dezvoltat cîteva sau toate stilurile de învăţat, de aceea este posibil ca două, trei sau chiar patru stiluri de învăţat să fie conectate.

B. Chestionar pentru determinarea preferinţei emisferice cerebrale
  • Închideţi ochii. Vedeţi roşu. Ce-aţi văzut?
    a. Literele r-o-ş-u, sau nimic, deoarece nu puteţi vizualiza
    b. Culoarea roşu, sau un obiect roşu
  • Sînteţi mai priceput la:
    a. Folosirea literelor, cifrelor sau cuvintelor
    b. Folosirea cuvintelor, formelor, imaginilor sau obiectelor
  • Cînd citiţi:
    a. Auziţi cuvintele parcă rostite cu glas tare în minte
    b. Vedeţi cartea derulîndu-se ca un film mental
  • Preferaţi să:
    a. Discutaţi despre ideile dvs.?
    b. Faceţi ceva, cu obiecte reale?
  • Cum este camera sau masa dvs.?
    a. Ordonată şi îngrijită
    b. Celorlalţi li se pare dezordonată, totuşi ştiţi unde se află fiecare lucruşor
  • Ce atitudine vă descrie cel mai bine?
    a. Vă place să povestiţi evenimentele sau să ascultaţi relatarea lor cu toate detaliile prezentate în ordine
    b. Vă place să spuneţi direct ideea principală a unui eveniment, iar dacă alţii povestesc ceva, vă irită dacă nu ajung mai repede la ideea principală
  • Cînd primiţi instrucţiuni şi aveţi posibilitatea de a opta, preferaţi să:
    a. Urmaţi instrucţiunile
    b. Vă gîndiţi şi încercaţi alte căi de realizare
  • Vă place să:
    a. Faceţi planuri şi le respectaţi
    b. Decideţi lucrurile în ultima clipă, vă lăsaţi dus de curent, ori faceţi ceea ce aveţi chef în clipa respectivă
  • De obicei:
    a. Urmăriţi cu atenţie trecerea timpului
    b. Pierdeţi notiunea timpului
  • De obicei, lucraţi la:
    a. Cîte un proiect, pe rînd
    b. Mai multe proiecte simultan
Dacă predomina răspunsul "a", dovediţi preferinţă pentru folosirea emisferei cerebrale stîngi.
Dacă predomină răspunsul "b", dovediţi preferinţă pentru folosirea emisferei cerebrale drepte.
Dacă numărul de raspunsuri "a" este aproximativ egal cu numărul de răspunsuri "b", este posibil să utilizaţi fiecare emisferă cerebrală în mod egal, fără o preferinţă aparte.

Copyright © 2000-2011 Arta de a Trăi. Toate drepturile sînt rezervate.