Cum vorbim, cum ascultăm

Petronela Untu

Toate articolele scrise de Petronela Untu

"Tăcerea e de aur". E foarte adevărat. Dar tot atît de adevărat e că viaţa ne cere să vorbim, să ne exprimăm trăirile, să dăruim din ceea ce ştim, să comunicăm. Dacă analizăm problemele care apar între oameni, constatăm că marea majoritate apar pe fundalul unei lipse de comunicare reale, atente şi mature. Ce înseamnă comunicare matură? Aş zice că înseamnă să vorbeşti, să spui ce te doare, dar poate mai mult decît aceasta, înseamnă să asculţi. Comunicarea, oricît ar fi de sobră, presupune atenţie la celălalt, empatie şi răbdare.

Şi aici, şi în domeniul comunicării, e de dorit să se păstreze calea de mijloc: să vorbim ce, cît, şi cînd trebuie. Să tăcem cînd nu e nimic de spus. Să vorbim construind, nu distrugînd. Să ascultăm cu sufletul şi cu mintea deschise, conştientizînd mereu că prin orice om care îţi vorbeşte, îţi vorbeşte de fapt Dumnezeu. Şi este un serios motiv de regret să lăsăm mesajele divinului să treacă pe lîngă noi. E ca şi cum ne am rupe de întreg. E ca şi cum ne-am declara autosuficienţa. Pentru că ori de cîte ori uităm să-i ascultăm pe ceilalţi, mai punem o cărămidă la construcţia sumbră şi greu de dărîmat a egoismului nostru.

Am participat acum cîţiva ani la o frumoasă conferinţă despre comunicare. Mi-am notat atunci cîteva "idei-sfaturi de comunicare armonioasă", pe care vi le voi împărtăşi în cele ce urmează:

• Tăceţi. Cultivaţi tăcerea cu seninătate şi perseverenţă.
• Ascultaţi atent.
• Fiţi mai puţin egocentrist.
• Exersaţi pentru ascultarea cu atenţie.
• Observaţi semnele şi semnalele non-verbale.
• Stăpîniţi-vă.
• Nu vă pregătiţi răspunsuri în timp ce vi se vorbeşte.
• Ignoraţi ceea ce vă poate distrage atenţia.
• Nu uitaţi că "Sînt două momente în viaţă cînd un om trebuie să se abţină de la speculaţii: cînd şi le poate permite şi cînd nu şi le poate permite".
• Evitaţi flecăreala. Şi amintiţi-vă că "Dacă n-ar exista ascultători, cu siguranţă n-ar exista nici flecari".
• Fiţi precum oglinzile, căci: "Oglinda reflectă fără să vorbească, pe cînd omul vorbeşte uneori fără să reflecteze."