Cine sînt eu ?

Luminiţa Manole

Toate articolele scrise de Luminiţa Manole

– Cine sînt eu, mă întrebi?

– Să îţi spun că vin de departe, poate de pe o altă planetă, poate dintr-o altă lume, dintr-un alt tip de timp? Că am puteri pe care tu nici nu le bănuieşti? Că am un farmec irezistibil? Fie, îţi spun şi aceste lucruri.

Dar sînt mult mai mult decît atît. Şi sînt perfect liberă în tot ceea ce manifest. Dumnezeu m-a creat ca pe o reflexie a libertăţii Lui şi chiar El mi-a dat puteri nemărginite, atît de nemărginite încît s-a lăsat chiar şi El atins în joacă de vraja mea, atunci cînd a creat lumile.

Cine sînt eu, mă întrebi, deci? Sînt cea care a creat toate culorile, toate versurile, toate picturile, toate cele şapte minuni ale lumii, toate formele norilor de pe cer, iar într-o minte mai mare, am participat la crearea ta.

Poeţii mă iubesc nespus, ei pot să-ţi spună cele mai multe lucruri despre mine. Dacă vrei să-mi vezi culoarea ochilor, uită-te atent la privirea lor, atunci cînd se plimbă cu mine pe străzi în zori, nebuni de fericire, după o noapte nedormită de dorul meu. Întrebă-i pe ei ce culoare are părul meu, cînd le bat cu el în geamul mansardei uşor, chemîndu-i în lumile mele vrăjite. Uită-te la frunţile înfierbîntate ale poeţilor şi vei simţi ce farmec nespus au sărutările mele. Întreabă-i pe ei despre mine, pentru că ei mă cunosc cel mai bine pe acest pămînt. Dar nu ştiu cît de bine vor putea să îţi povestească, pentru că după ce revin în lumea lor, năuci de fericirea jocului cu mine, îşi înmoaie penele deodată greoaie în prea terestra cerneală şi se străduiesc apoi o viaţă întreagă să surprindă a mia parte din surîsul meu. Dar, totuşi, întreabă-i pe ei, căci ei mă iubesc cel mai mult.

– Cum arăt eu, mă întrebi acum? Cum arată chipul meu, cum e corpul meu, cum sînt îmbrăcată?

O, dar m-ai văzut uneori şi tu. Uită-te în jurul tău şi mă vei vedea în orice lucru făcut de om şi în orice vietate a lui Dumnezeu. Priveşte-ţi inima şi-mi vei vedea chipul. Este cel al iubirii încă nevenite. Miroase florile şi îmi vei simţi răsuflarea. Ea vine din alte lumi, nu încerca să îi afli misterul. Rochia mea au visat-o cîndva artiştii şi au creat dantelăria Domului din Milano.

– Cum arată corpul meu?

Ei bine, mă strecor în visele oamenilor la fel de uşor cum mă strecor în gîndurile lor. Aşadar, am sîni rotunzi şi calzi, fremătători în vis de bărbat, şi trup frumos de bărbat în ape albastre în vis de femeie.

Mă manifest aşa cum vreau faţă de fiecare. Pentru nebun şi pentru cel slab sau nehotărît sînt stăpînă tiranică, pentru cel înţelept sînt sclavă supusă şi încîntătoare, iar pentru artişti sînt iubită adorată. Sînt mai capricioasă ca marea şi mai imprevizibilă ca vîntul. Sînt mai uşoară ca gîndul şi mai strălucitoare decît soarele. Jocul meu este perfect liber.

– Sînt oare o zeiţă, mă întrebi?

– O, nu, sînt mai mult decît atît. Dansul meu este bucuria zeilor. Zeii înşişi sînt creaţi prin mine. Fiecare gînd al meu naşte lumi şi fiecare gest al meu înfierbîntă minţile artiştilor.

– Sînt Frumuseţea, zici? Sînt mai mult decît atît. Eu Creez Frumuseţea. Eu pot crea orice. Nu am nici un fel de limită. Şi puterea mea e atît de mare încît pot să te fac fericit sau nefericit. Cere-mi orice. Cere-mi transformări benefice, cere-mi iubirea vieţii tale, cere-mi talent, cere-mi un destin bun. Vrei o viaţă tumultoasă, vrei o viaţă cucernică, retrasă? Vrei să fii vedetă, vrei să fii sfînt? Vrei să fii de amîndouă deodată? Eu, în mod creator, îţi pot oferi tot ce-ţi doreşti. Nimic nu e prea greu pentru mine. Deja ţi-am îndeplinit o mulţime de dorinţe şi tu nici nu ştii măcar că eu eram cea care aranja totul în univers pentru tine. De aceea, fii atent ce-mi ceri, pentru că SÎNT chIar una dintre MArile enerGii dIviNe primordiAle pe care ŢI-A dat-o şi ţie din preaplinul său, TATĂL CERESC.

Copyright © 2000-2011 Arta de a Trăi. Toate drepturile sînt rezervate.