Despre virtute
Petronela Untu
Toate articolele scrise de Petronela Untu
Toate articolele scrise de Petronela Untu
„Înţelegerea a ceea ce eşti, oricum ai fi – frumos sau urît, păcătos sau rău – înţelegerea a ceea ce eşti, fără denaturări, este începutul virtuţii…
Este o mare diferenţă între a fi virtuos şi a deveni virtuos. A deveni virtuos este o amînare, acoperirea a ceea ce există cu ceea ce ai vrea tu să fie. Procesul acesta de evitare a ceea ce există prin cultivarea idealului este considerat virtuos, dar dacă‑l priveşti îndeaproape, vei vedea că nu e decît o amînare a confruntării tale cu ceea ce există. Iar a fi virtuos nu înseamnă a deveni ceea ce nu eşti; virtutea este înţelegerea a ceea ce eşti de fapt.
A te înţelege în profunzime nu înseamnă a te înţelege prin cunoaştere teoretică sau prin acumulare sterilă de experienţe, nu e o simplă cultivare a memoriei. Ci este un proces care se petrece clipă de clipă.”
„Prima şi ultima libertate” – Krishnamurti
Recunosc că la prima lectură mi‑a fost destul de greu să înţeleg ceea ce vrea să spună Krishnamurti în cele de mai sus. Dar am citit acest pasaj cu atenţie, de mai multe ori, pentru că mă preocupă descoperirea unui cod etic personal, a unui set de principii şi norme de viaţă pe care să le pot respecta firesc, fără efort, fără impunere din afară.
Am descoperit în aceste cuvinte nu numai o definiţie a virtuţii, ci şi o cale de a deveni şi de a rămîne virtuos. Frumuseţea acestui mesaj e copleşitoare: virtute înseamnă a fi natural, a fi autentic, simplu şi împăcat. Bunătate înseamnă în primul rînd a fi ceea ce eşti. Pentru că în esenţă sîntem buni şi frumoşi şi plini de iubire. Pentru că sîntem asemenea lui Dumnezeu, am fost creaţi după chipul şi asemănarea lui.
Poate că a fi imoral înseamnă pînă la urmă a purta măşti. Şi cu siguranţă a fi moral nu e tot una cu a fi respectabil. Ci mai degrabă a fi moral inseamnă a fi plin de respect. Plin de respect pentru scînteia divină din inima fiecăruia.
