Creativitatea

Dănuţ Murariu

Toate articolele scrise de Dănuţ Murariu

În decursul dezvoltării sale omul a evoluat treptat, uneori mai lent, alteori fulgerător.

Omenirea a evoluat făcînd salturi atît calitative cât şi cantitative. Mai ales în ultimii o sută de ani progresul a cunoscut abordări nebănuite.

Filonul principal care a condus la această dezvoltare este gîndirea creatoare. Progresul omenirii nu ar fi fost posibil fără activitatea creatoare, teoretică sau practică a oamenilor. De aceea este firesc ca activitatea creatoare să fie considerată forma cea mai înaltă a activităţii omeneşti.

Să ne imaginăm unde ar fi fost omenirea astăzi dacă din cînd în cînd cîte o minte ageră, lipsită de prejudecăţi, creativă nu ar fi răsturnat teorii, limitări, bariere, care se considerau a fi de netrecut.

Creativitatea este sursa tuturor posibilităţilor. Este sursa care ne aruncă în necunoscut permiţându-ne să ne comparăm cu zeii. Însă aceasta va fi posibil numai dacă îndrăznim. Cîţi părinţi le spun copiilor lor că pot fi zei, eroi legendari, profeţi, sau chiar sfinţi? Cîţi părinţi le spun că ei pot să transforme lumea şi că pot face miracole?

Dacă la început creativitatea era considerată apanajul zeilor, elitei, geniilor, sau un dar divin, treptat creativitatea a fost integrată în viaţa de zi cu zi. Aproape că nu ne mai miră măruntele miracole care se petrec zi de zi în viaţa noastră. Acum ciobanii în vîrf de munte îşi conduc mioarele cu ajutorul g.p.s.-ului iar "afacerea" le merge strună atunci cînd folosesc telefonul mobil sau e-mail-ul. Poate că această explozie de creativitate tehnică nu ne este în realitate de un mare ajutor pentru că a dispărut starea de mister şi de sacralitate, sau poate că a luat-o în direcţii greşite. Poate că ar trebui să fim mai creativi în alte direcţii, acelea care ne-ar face într-adevăr mai fericiţi şi mai buni unii cu alţii.

Dar de unde această nevoie explozivă de creativitate? Astăzi mai toate strategiile marilor companii se bazează pe acest concept. După 1950 şi până în 1970 are loc o "explozie" de lucrări, studii, cercetări, etc. În 1950 Guilford care a pus bazele creatologiei moderne, arată că lucrări şi cărţi referitoare la creativitate erau foarte puţine, 0,153% iar în 1970 procentajul creşte până la 72,5%. În ţara noastră primul care acordă o importanţă deosebită creativităţii este F. Ştefănescu-Goangă, prin lucrarea "Selecţia capacităţilor şi orientatea profesională" în 1929.

Cercetările asupra creativităţii au abordat cele mai variate tipuri, grade şi niveluri ale activităţii creatoare. Datorită unei societăţi complexe a apărut nevoia de a rezolva probleme din ce în ce mai complexe şi în cel mai scurt timp. Altă cauză care a dus la dezvoltarea acestui domeniu a fost deschiderea erei spaţiului cosmic. Astăzi nici nu ne mai putem imagina viaţa fără avioane, elicoptere, submarine, vapoare, etc. lucruri la care Leonardo Da Vinci îndrăznea doar să viseze. Cine ştie poate că în viitor nici o.z.n.-rile nu ni se vor mai părea cine ştie ce şi poate că teleportarea în timp şi spaţiu va fi un banal transport local, regional, sau interstelar. Oricum ar fi să nu uităm că, creativitatea ne-a fost dăruită chiar de Creatorul nostru drag şi este mijlocul prin care noi înşine putem fi "mici dumnezei". Este puntea între noi, creaţia şi El, Creatorul nostru. Cît valorificăm din această graţie depinde de noi. Depinde de noi dacă vrem să fim creatori sau nu, totul constă în atitudinea şi deschiderea pe care o avem. De aceea unii devin sfinţi, profeţi, eroi, personalităţi geniale pentru că ei cred că pot orice.

Copyright © 2000-2011 Arta de a Trăi. Toate drepturile sînt rezervate.