Trăieşte viaţa ca un copil

Irina Bordeianu

Toate articolele scrise de Irina Bordeianu

Studiind vieţile „gînditorilor monumentali”, inclusiv a unor sfinţi al căror aspect era destul de sumbru, se evidenţiază o trăsătură generală: Toţi aceşti oameni au dus o viaţă veselă, exuberantă, foarte asemănătoare cu cea a unui copil, simplă, deoarece aceasta este singura cale pentru a atinge potenţialul maxim în creativitate şi realizări.

Pe scurt, pentru a atinge „potenţialul maxim” o persoană trebuie să fie ca un copil – fără dorinţe, griji, pofte şi ură, plin de iubire pentru tot ce există în univers şi în stare să se bucure de viaţă, contemplare şi creativitate. Deoarece Biblia a fost prima care a afirmat acest adevăr am putea să o numim „Manualul creatorului”.

Această atitudine copilăroasă, exuberantă, se pare că este o obligaţie pentru orice mare personalitate din religie, filosofie, ştiinţe şi arte sau pentru oricine doreşte să-şi atingă apogeul în creativitate şi delectare.

Copilul iubeşte totul în univers şi speră să construiască un castel pentru cei mai buni părinţi din lume, deşi planurile ar putea fi anulate în cazul că primeşte o palmă. Apoi, totul este uitat în cîteva minute şi zîmbetul revine.

Deoarece sfinţii şi geniile sînt de obicei plini de bucurie şi rîs şi au inimă de copil, nu ar trebui oare să ne învăţăm copiii să rămînă glumeţi şi curioşi toată viaţa lor? Deoarece fereastra cu cea mai mare absorbţie dispare foarte devreme din viaţă, poate ca povestirile şi comicăriile ar putea fi adaptate pentru vîrstele respective ale copiilor. Nu ar fi amuzant să învăţăm despre bucurie?

Poate ca în şcoli ar trebui să se predea despre „bucuria şi exuberanţa contemplării, libertatea adevărului, emanciparea prin iubirea a tot ceea ce există” şi rîsul atot-vindecător”. Toate aceste lucruri ar trebui predate în timpul anilor de formare, începînd cu vîrsta de cinci ani, pentru că deşi nou-născutul vine dotat cu un număr de 50 pînă la 100 de miliarde de neuroni, pe măsură ce creierul se maturizează, el reţine numai aproximativ 10 miliarde de neuroni, chiar dacă greutatea lui creşte. Acesta este motivul pentru care, în grupurile formate din naţionalităţi amestecate, copiii învaţă fără efort pînă la zece limbi, în timp ce, mai tîrziu în viaţă, chiar şi o singură limbă străină poate fi greu de învăţat. De asemenea, ei asimilează fără efort filozofia şi cresc cu ea.

Totul este posibil pentru copii. Eu asta îmi doresc, să redevin, în inima mea un copil fericit. Am trăit într-o zi o stare atît de clară de copil al lui Dumnezeu, ideea de Tată Divin era atît de clară şi de simplă şi atît de „bogată” că mi-a umplut inima instantaneu cu starea de împlinire. Aveam totul şi totul venea de la Tatăl meu iubit.

Faptul că adjectivul „copilăresc” a căpătat şi implicaţii negative în utilizarea curentă, arată domeniul larg al problemei pe care intenţionăm să o discutăm. În general, o persoană copilăroasă este considerată iresponsabilă, egoistă, impetuoasă şi avînd o judecată imatură. Totuşi, psihologia modernă a dovedit că fiinţele umane sînt la apogeul puterilor lor cognitive, lingvistice şi creatoare, înainte de izbucnirea pubertăţii. Toţi copiii sînt minuni, într-o anumită măsură: lumea adulţilor este aceea care le umbreşte viziunea cu „filmul obişnuinţei”. Cînd sîntem obligaţi să lăsăm în urmă copilăria, copilul nu mai poate fi tată al omului. Cum poate supravieţui copilul în lumea adulţilor? Cum putem permite fericirii şi încîntării copilăriei să trăiască în noi pentru totdeauna?

„Adultul la vîrsta medie de 40 de ani păstrează numai 2% din creativitatea pe care o avea la 5 ani. Mare parte din creativitatea timpurie este deliberat erodată în procesul de creştere şi ea trebuie refăcută sau dezvoltată dacă firmele caută conducerea creatoare de care au nevoie în mediul schimbător al afacerilor.”

Bencin Richard

"Iisus a spus: Adevăr grăiesc vouă, dacă nu vă schimbaţi şi nu ajungeţi precum copilaşii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. Aşadar, acela care se va umili ca acest prunc, acela va fi cel mai mare în împărăţia cerurilor.

Şi cel care va primi un asemenea prunc în numele meu, pe mine mă va primi.

Dar acela care îl va supăra pe unul din aceşti micuţi ce cred în mine, mai bine şi-ar atîrna de gît o piatră de moară şi s-ar îneca în mare.”

Matei 18:3,4,5,6

„Cel care crează este un inocent. Inocentul ar putea fi definit ca persoană adultă care încă mai percepe, sau gîndeşte, sau reacţionează ca un copil. Aceasta este inocenţa care se redobîndeşte la „a doua naivitate” sau poate, să o numesc „a doua inocenţă” a bătrînului înţelept care a reuşit să redobîndească capacitatea de a fi asemenea unui copil”.

Abraham Maslow

„Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-I opriţi; pentru că a lor este împărăţia lui Dumnezeu. Adevăr grăiesc vouă: Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil, acela nu va intra în ea. Şi I-a luat în braţe, şi şi-a pus mîinile peste ei, şi I-a binecuvîntat.”

Marcu 10:14, 15, 16

„Dezvoltaţi închinarea copilărească pentru joc şi dorinţa copilărească de recunoaştere şi dirijaţi copilul spre domeniile importante din societate; aceasta este educaţia care în principal, se bazează pe dorinţa de a avea o activitate reuşită şi de a fi recunoscut.”

Albert Einstein

Einstein considera că a ajuns la formularea teoriei relativităţii, în mare parte pentru că a continuat să-şi pună întrebări despre spaţiu şi timp, pe care numai copiii şi le pun. ”Niciodata nu încetam de a sta ca nişte copii curioşi în faţa Misterului în care ne-am născut. Studiul şi, în general, urmărirea adevărului şi a frumuseţii este o sferă de activitate în care ni se permite să rămînem copii toată viaţa.”

Albert Einstein

Copyright © 2000-2011 Arta de a Trăi. Toate drepturile sînt rezervate.