Vox-cogito

Tudor Vasile

Toate articolele scrise de Tudor Vasile

Dubito, ergo, cogito; cogito, ergo sum - Descartes

La intrarea în mileniul III, sîntem martorii dezvoltării fără precedent a ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei moderne, a schimbului de informaţii prin reţeaua Internet, dar şi a unei dinamici sociale profunde, a crizei energetice şi de materii prime, a dezechilibrelor ecologice, a unor catastrofe naturale şi a efectului de seră, care pun sub semnul întrebării siguranţa şi calitatea vieţii. Cum putem să prevenim şocul viitorului? Cu siguranţă, doar raţiunea ne poate salva, dacă ne asumăm pe deplin responsabilităţile şi vom schimba modul de acţiune umană, în care cercetarea aplicativă va avea un rol deosebit de important.

Propun factorilor de decizie să analizeze o metodă simplă prin care se poate valorifica succesiunea anotimpurilor în zona temperată a Terrei, cu menţiunea că se poate generaliza la întreaga planetă prin colaborare între naţiunile lumii, indiferent de limbă, religie, tradiţii sau orientare politică. Pe lîngă albul imaculat al zăpezii şi fascinaţia pîrtiilor de schi, iarna este benefică pentru obţinerea unor surse cu temperaturi scăzute, pe care le putem stoca în depozite imense de gheaţă, izolate prin pereţi dubli, avînd spaţiul interior vidat, soluţie constructivă care asigură o izolare termică suficient de bună pentru a le menţine în aceeaşi stare de agregare pînă în sezonul cald. Se ştie că randamentul unei maşini termice ideale este proporţional cu diferenţa dintre temperaturile absolute ale surselor termice calde şi reci, mai precis, se exprimă prin relaţia, = (T1 / T2) / T2, unde T1 este temperatura absolută a sursei calde iar T2 reprezintă temperatura absolută a sursei reci. Prin intermediul unor concentratoare de radiaţii solare şi a unor recipiente cu apă, izolate termic prin pereţi transparenţi multipli, cu spaţiile de separare vidate şi suprafaţa bazei acoperită cu un strat de culoare neagră, se pot realiza surse de căldură cu temperaturi mai mari de 100° C, pentru ca o maşină termică, ca de exemplu, motorul termogravitaţional, să devină eficientă. Ca sursă rece se poate utiliza gheaţa, deoarece căldura latentă de topire este 340.000 J/Kg. Rămîne o provocare pentru specialişti să conceapă soluţii tehnice cu pierderi energetice minime pentru alternatoare performante, care transformă energia mecanică în energie electrică, conectate la transformatoare de putere, pentru distribuirea în reţeaua de curent alternativ, la parametrii necesari, de unde poate fi preluată pentru producerea hidrogenului prin electroliza apei, combustibil ecologic uşor de stocat în recipiente sub presiune.

În concluzie, opţiunile pentru dezvoltarea durabilă a omenirii trebuie să asigure obţinerea, prin metode simple, de energie regenerabilă şi nepoluantă, care nu afectează regimul termic al planetei. Să nu se uite că Soarele este sursa energiei primare, oferită cu generozitate în spaţiu şi timp, care a marcat devenirea umană pe Terra. Să-i acordăm respectul cuvenit, pentru că viitorul energetic al omenirii se află sub semnul astrului solar.

Tudor Vasile, www.praxisinventica.com, www.voxinventica.com.

Copyright © 2000-2011 Arta de a Trăi. Toate drepturile sînt rezervate.