Arta de a trăi

iubire, înțelepciune, credință, frumusețe, putere, smerenie, adevăr

Ce ne însuflețește? (7)

Iubirea ne însuflețește. Iubirea ne trezește cu adevărat la viață. Orice om se naște a doua oară în momentul în care începe să iubească. Fluxul iubirii este însăși esența unificatoare a vieții. Toată ființa se întremează atunci cînd iubim. Sufletul este la apogeu prin iubire. Chiar și mintea și trupul sînt perfecționate prin suflul iubirii. Mare grație să poți să iubești! Mare binecuvîntare faptul că sufletul nostru poate să iubească! Păstrați-vă mereu în fluxul natural al iubirii. Protejați și faceți să crească orice iubire curată și sănătoasă. Lăsați iubirea să curgă în și prin voi neobstrucționată. Nimic nu însuflețește, nimic nu purifică, nimic nu însănătoșeșete și nimic nu te împlinește mai mult decît IUBIREA!

Previous

Ce ne însuflețește? (6)

Next

Sărbători fericite!

2 Comments

  1. Cristian Ţurcanu

    Iubirea nu este o finalitate. Cel puţin iubirea de ceva sau cineva nu este o finalitate. Iubirea nu este un scop, ci doar o cale. Şi dacă îţi este împărtăşită şi dacă nu îţi este împărtăşită trebuie să continui să mergi….să mergi pînă vei afla că tot ceea ce-ţi doreşti să primeşti este în tine. E mai frumoasă viaţa cînd iubirea este împărtăşită, e frumoasă viaţa cînd există iubire, chiar şi neîmpărtăşită, decît deloc, însă şi într-un caz şi în celalalt trebuie să continuăm să mergem. A merge mai departe nu înseamnă să abandonăm iubirea ci doar aşteptările legate de ea. Oricine iubeşte are aşteptări de la ceea ce iubeşte. A continua să mergi ar însemna să iubeşti, dar să-ţi împlineşti aşteptările prin descoperirea faptului că eşti TOTUL. Ca spirit, ca scînteie divină avem în noi totul, sintem totul. Pare paradoxal, puţini vor înţelege, dar să ştiţi că vine o vreme cînd treci chiar şi dincolo de iubire. Pentru marea majoritate şi aşa iubirea este „un pod prea îndeprtat”, însă pentru cei ce au avut şansa să iubească cu putere, au avut totodată şansa să întrevadă că există ceva care transcende chiar şi iubirea. În cazul dvs. pentru că iubiţi pe cineva care nu vă iubeşte la rîndul lui, sfatul meu este să mergeţi cu iubire mai departe. Nici nu renunţaţi la iubire, dar nici nu vă legaţi de ea. Căutaţi-vă împlinirea cu iubire şi prin iubire, dar nu doar în iubirea de ceva sau cineva!

  2. constantina

    Ma bucur ca am nimerit din intamplare … sau poate nu… pe acest site… si ma bucur ca v-am cunoscut. Articolul dvs. despre iubire ma indeamna sa cred ca ati trait cu adevarat acest minunat sentiment macar o data in viata.
    Am cunoscut si eu pentru prima oara IUBIREA… o iubire la maturitate, as spune, dar puternica, o iubire care a purificat, a implinit si a bucurat. Dar ce te faci daca Dumnezeu a ingaduit sa-ti bucure sufletul cu asa o minune, daca cel iubit nu o impartaseste? Daca nu poti sa o strigi in gura mare, sa mangai cu soapta urechea celui caruia ii este daruita? Daca nu poti auzi macar din cand in cand din partea celuilalt cuvantul ,, te iubesc,, sau macar simti printr-o imbratisare sau gest ca cineva primeste ceea ce tu oferi neconditionat? Cum se termina o iubire care nu este impartasita de celalalt? „Protejaţi şi faceţi să crească orice iubire curată şi sănătoasă” – cum sa pastrezi si sa infloresti o iubire mare atunci cand te izbesti de un zid care nu este in putinta ta de a-l indeparta? Cum poti ramane fericita si implinita? Pentru a depasi aceste momente de incertitudine ar exista doua alternative: sa incerci sa-ti ,, omori,, sentimentele – ceea ce e foarte greu atunci cand acestea chiar sunt adevarate si sincere si… puternice – pentru a-ti putea pastra linistea si seninatatea din suflet SAU sa suferi, cu aceeasi intensitate cu care iubesti, in tacere, ceea ce nu te poate face nici fericita, nici implinita, ci doar constienta ca ceea ce poti darui si daruiesti – si Dumnezeu a ingaduit sa se intample – nu-ti ajuta decat tie sa evoluezi.

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén