Arta de a trăi

iubire, înțelepciune, credință, frumusețe, putere, smerenie, adevăr

Să fii ceea ce vrei să devii

În procesul de transformare există o etapă dificilă, în fața căreia se înregistrează, de obicei, cele mai multe eșecuri. Ai un vis și începi să lucrezi pentru a-l împlini. Muncești în acest sens, înveți, aplici, acumulezi experiență, cauți soluții, te adaptezi la oportunitățile care îți apar în cale, însă înainte de a obține ceea ce îți dorești trebuie să te comporți ca și cum ai avea deja ceea ce vrei să obții sau ca și cum ai fi deja omul care ai vrea să fii. De exemplu, vrei să fii mai sociabil. Începi să înveți despre ce înseamnă să fii sociabil, îi observi mai atent pe cei din jur, începi să exersezi acasă, în camera ta, dialoguri, gesturi ș.a.m.d. Însă vei deveni cu adevărat sociabil abia după ce vei îndrăzni și te vei comporta ca și cum ai fi deja o ființă foarte sociabilă. Un alt exemplu: îți cauți un job. Începi să înveți, să te pregătești cît mai bine pentru jobul la care visezi. Aduni cunoștințe, exersezi, însă înainte de a apărea jobul respectiv trebuie să te comporți ca și cum deja l-ai avea. Te îmbraci ca și cum te-ai îmbraca pentru acel job. Te trezești ca și cum ai pleca la serviciu, seara te comporți ca și cum ai fi fost la serviciu. Partea aceasta este cea mai dificilă – partea în care trebuie să crezi că ai primit deja ceea ce ai cerut, partea în care trebuie să fii așa cum ai vrea să devii.

Previous

Tremurul stelelor

Next

Puterea creatoare a minții

3 Comments

  1. angelica

    Multumesc mult…parca asteptam raspunsul aici. De fapt l-am citit si-n inima….
    Da! Am inceput sa invat sa ma regasesc, am inceput sa ma iubesc…si este un sentiment minunat! Si multumesc !

  2. adina

    Trebuie să înveţi să te regăseşti, să nu mai fii cea pierdută undeva în lume. Nu te lăsa dezamagită de ce e în jurul tău! Încearcă orice, ai încredere în forţele tale, şi astfel vei putea spune şi mai ales, vei putea întelege că ,, poţi fii ceea ce vrei să devii”.

  3. angelica

    Indraznesc sa-mi spun parerea….chiar ca e partea cea mai dificila . Mai usor escaladezi un munte , decat sa crezi ca nu esti singur/singura pe drum, in casa, in viata…tacand, conversand, gandind. Sa adormi cu mana intansa si zambind, crezand ca ai langa tine un sot/o sotie si sa te trezesti fara el sau ea , crezand ca a plecat mai repede la serviciu sau ca e in bucatarie si-ti pregateste cafeaua….
    Sa mergi cu pumnuletul strans crezand ca tii copilasul tau de mana , dar tanjind si uitandu-te lung dupa copiii altora.
    dar daca…
    Nici un dar si nici un daca! Bucura-te ca traiesti, respiri, existi! Bucura-te ca nu exista nici un „gol” cand crezi si nadajduiesti in Dumnezeu! Si nu esti singur cand ajungi sa-l cunosti bine pe Dumnezeu!

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén