Arta de a trăi

iubire, înțelepciune, credință, frumusețe, putere, smerenie, adevăr

Lună: aprilie 2007

Viața exterioară și interioară

Dacă vreți să vă înțelegeți și să vă cunoașteți mai bine învățați de la vremurile prin care treceți. Convulsiile vieții politice și sociale exprimă cu multă acuratețe, convulsiile sufletelor noastre care încep să se trezească. Exisă întotdeauna o corelație între lumea exterioară și cea interioară.

Așa cum lumea exterioară este împărțită în grupuri de interese, la fel și lumea interioară este împărțită în grupuri de interese organizate în jurul dorințelor sau fricilor mai răsărite. Așa cum grupurile de interese se organizează în partide sau cluburi, în funcție de interesele comune, la fel și lumea interioară a gîndurilor se structurează în „partide” și „cluburi”. Așa cum în lumea exterioară un om independent are mari dificultăți pentru a se impune și pentru a reuși să organizeze viața socială după ideile sale, la fel și în lumea interioară un gînd pozitiv singular ar avea nevoie de o putere foarte mare pentru a se impune și pentru a organiza resursele interioare ale ființei, în vederea atingerii scopurilor sale benefice.

Așa cum grupurile de interese exterioare se specializează în folosirea mijloacelor de influență a maselor la fel și în lumea interioară, grupurile de gînduri strîns unite în jurul unor dorințe sau frici se specializează în utilizarea de mijloace prin care să influențeze întreaga ființă, cu scopul de a-și proteja interesele pe care le au.

Așa cum în lumea exterioară grupurile care conduc poporul ajung să fie rupte de realitate și de nevoile adevărate ale oamenilor, tot așa în lumea interioară dorințele sau fricile intense ajung să se rupă de realitățile ființei și de adevăratele ei nevoi, mergînd chiar pînă la autodistrugere (vezi de exemplu persoanele dependente de droguri sau alte vicii).

Așa cum în lumea exterioară grupurile de interese se faultează reciproc la fel și în lumea interioară grupurile de gînduri se luptă direct sau indirect între ele. Așa cum grupurile exterioare ajung la un moment dat să fie animate doar de dorința de a se distruge reciproc, uitînd chiar de scopurile și interesele egoiste inițiale pe care le-au avut, (ca să nu mai vorbim de scopurile și interesele populației pe care cică ar reprezenta-o!) la fel și în lumea interioară gîndurile și aspirațiile noastre pot să ajungă să aibă ca scop distrugerea celorlalte grupuri, doar de dragul distrugerii sau pur și simplu din orgoliu.

Așa cum grupurile din lumea exterioară pot fi coordonate și susținute din umbră de tot felul de cluburi și oameni influenți misterioși, așa-zișii “iluminați”, la fel și grupurile de gînduri în lumea interioară pot fi susținute de forțe misterioase din lumile subtile, fiecare după natura scopurilor pe care le urmărește. Așa cum mulți dintre cei care formează un partid pot fi la modul sincer daruiți idealurilor statutare și să creadă cu naivitate că luptă pentru propășirea întregului popor, la fel și în lumea interioară, grupurile de gînduri pot crede sincer în scopul lor „benefic” fără să-și dea seama că sînt manipulate din subconștient de cine știe ce forțe obscure.

Grav este că s-a ajuns, după opinia mea, în faza în care grupurile din lumea exterioară, atît cele care vizau binele poporului cît și cele care au urmărit dintr-un început interesele lor personale și-au abandonat scopurile inițiale și acum luptă doar de dragul de a se faulta unul pe celalalt, din orgoliu sau din tot felul de alte motive de nimic. Cînd se ajunge aici nu mai poate fi vorba de nimic bun în nici unul din grupuri și e vai și amar de lumea în care trăim.

Ne mai fiind nimic bun în nici unul din grupuri poporul este pierdut pentru că nici o forță subtilă benefică nu mai poate găsi un mijloc de exprimare. Și atunci fiecare om este pe cont propriu, fiecare începe să se gîndească și să se închidă tot mai mult în el însuși, să trăiască împreună și totuși separați, fără nici o urmă de bucurie, ca doi soți care au divorțat, dar care din lipsă de mijloace trebuie să locuiască împreună în același spațiu. Chiar dacă vor fi destul de civilizați ca să nu-și facă unul altuia viața un coșmar, oricum nu vor mai avea cu ei bucuria, dragostea, entuziasmul și puterea de a realiza lucruri mărețe, cum ar fi transformarea în bine a propriilor suflete. Cînd forțele benefice subtile nu mai găsesc nici un grup prin care să se exprime este ca și cum aerul ar sărăci în oxigen și toate condițiile prielnice de viață ar fi perturbate.

Fie ca măcar unul din grupurile de gînduri din sufletele noastre să militeze încă pentru bine, compasiune și dragoste. Fie ca atenția și eforturile acestui grup de gînduri să nu se focalizeze pe îndepărtarea adversarilor, pentru că atunci ar împrumuta din caracteristicile lor, ci să rămînă centrat pe susținerea idealurilor sale. De aceea trebuie să răspundem cu bine la orice rău, să răspundem cu iubire la orice egoism și răutate. Doar menținînd focalizarea pe scopul benefic, pe finalitatea lui, putem cu adevărat să-l atingem, chiar dacă la un moment dat, „adversarii” par să ne copleșească și să ne facă să credem că nu mai există nici o șansă, că nu mai este loc de bunătate, compasiune sau dragoste în lumea în care trăim. Nu trebuie să luptăm împotriva celor care vor să ne facă să credem așa ceva, ci să rămînem focalizați doar pe iubire, compasiune, adevăr și bunătate, în pofida tuturor sugestiilor sau piedicilor. Bunătatea, dragostea, compasiunea își au rădăcinile în Dumnezeu și nu se vor usca niciodată, pe cînd răul nu are propriile sale rădăcini, ci are natura paraziților, care deturnează în interesele lor proprii valorile sublime ale sufletului și tocmai de aceea el nu va invinge niciodată pe deplin.

În așteptarea unui miracol

În fiecare an, în fiecare primăvară aștept cu emoție, cu înfrigurare, cu credință ca odată cu sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos să se trezească în inimile noastre bunătatea și dragostea… să ne trezim zîmbind și zîmbindu-ne, senini și înseninîndu-ne. Veninți oameni buni, îndrăzniți să simțiți nemurirea iubind!!!

Poate că de data aceasta, poate că în acest an… măcar în sufletul tău! … măcar pentru sufletul tău voi zîmbi!

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén