Arta de a trăi

iubire, înțelepciune, credință, frumusețe, putere, smerenie, adevăr

Lună: iunie 2009

Ce ne însuflețește? (4)

Alteori ne însuflețesc dorințele împlinite sau cîștigurile neașteptate. Orice am cîștiga, orice este considerat un cîștig ne însuflețește, direct proporțional cu valoarea cîștigului. De multe ori intrăm în tot felul de competiții sau pariuri doar pentru a trăi starea de însuflețire dată de posibilitatea apariției unui cîștig. Este adevărat că pierderile ne cam vlăguiesc, însă însuflețirea resimțită în urma unui cîștig ne face să ne asumăm riscurile, tot așa cum pe cei care consumă alcool sau alte droguri starea de însuflețire resimțită pe moment, îi determină să-și asume riscurile dependenței și distrugerii sănătății.

Tot în categoria aceasta intră și darurile primite. Oricine primește un dar trăiește o stare de însuflețire, tot așa în funcție de importanța darului (nu neapărat în funcție de valoarea lui)! Nu cred ca mai trebuie să spun că nici această sursă de însuflețire nu este foarte sănătoasă pentru suflet, însă, trebuie să recunosc că, este mai puțin nocivă decît celelalte trei menționate anterior.

Ce ne însuflețește? (3)

O a treia sursă care îi însuflețește pe mulți oameni este mîndria sau orgoliul. Multe suflete „se aprind” cînd le este gîdilată mîndria. Și multe lucruri le facem în viață din orgoliu sau din mîndrie. Și pentru că mîndria ne trezețte o stare de însuflețire căutăm des să ne mîndrim cu ceva. Desigur, o viață în care ai făcut eforturi doar pentru a te mîndri cu ceea ce ai ajuns să ai vremelnic este o viață irosită.

Sufletul are înnăscut imboldul de a crește mereu și mereu. Primele mecanisme prin care cam orice om se însuflețește sînt cele prezentate pînă acum: aportul de substanțe exterioare (în special alcool), sexualitatea și mîndria. Toate acestea stimulează viața instinctuală și arată o predominanță a materiei, a trupului față de suflet. (va urma)

Ce ne însuflețește? (2)

Pe mulți îi însuflețește viața sexuală. Chiar mai mult decît consumul unor substanțe dinamizatoare sau cumpărarea unor lucruri valoroase, sexul îi însuflețește pe mulți și îi determină să nu se mai gîndească la altceva. De obicei, aportul de substanțe și sexul merg împreună, dar la unii predomină sexul la alții consumul de substanțe psiho-dinamizatoare (în speță alcoolul).

Dacă dorința sexuală devine predominantă ca factor de însuflețire atunci avem de a face cu un progres față de cei care sînt însuflețiți numai de consumul unor substanțe sau de cumpărarea de lucruri cît mai valoroase. Dorința sexuală impune o serie de transformări în ființă. Dacă de un pahar de alcool poți să faci rost relativ ușor, pentru „o partidă de sex” trebuie să muncești puțin; trebuie să dezvolți comunicarea, să-ți îmbunătățești imaginea, să te îngrijești cît de cît și multe altele. Sexul este ceva mai bun ca motiv de însuflețire, dar ne menține totuși în zona instinctuală, materială a ființei. Dacă cele două se mai și combină, atunci avem de-a face cu suflete grosiere care sînt foarte strîns legate de existența corporală.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén