Arta de a trăi

iubire, înțelepciune, credință, frumusețe, putere, smerenie, adevăr

Confesiuni

Vreau să încep astăzi prin a vă mulțumi tuturor celor care mi-ați trimis urări minunate cu ocazia onomasticii. Nu sînt eu foarte încîntat că port numele Sfîntului Constantin, pentru că el a devenit sfînt datorită unui gest de binefacere față de creștini și nu datorită trăirilor sale interioare. Biserica ar fi trebuit să creeze o tagma aparte a celor mai mari binefăcători ai săi, care să fie cinstiți și apreciați ca atare, ca mari binefăcători și să lase în rîndul sfînților doar pe aceia care chiar au ajuns să se mîntuiască, doar pe aceia care au fost cu adevărat mari trăitori și iubitori de Dumnezeu. Poate nu întîmplător după ce părinții m-au botezat Constantin – ca să duc mai departe numele tatălui – și m-au înregistrat cu acest nume în certificatul de naștere, au ales să-mi spună Cristi, iar mai apoi, să mi se spună Cristian, la sugestia unuia dintre scriitorii nemțeni în al cărui cenaclu literar am ajuns în adolescență, pentru că, zicea dumnealui, sună mai frumos.

Sînt un om care, contrar așteptărilor, îmi exprim mai greu iubirea. Atunci cînd sînt copleșit de iubire devin tăcut și contemplativ. Mi-e de ajuns ceea ce simt în mine, mi-e de ajuns să fiu în preajma celor pe care îi iubesc sau să știu doar că ei există și am senzația că si ceilalți simt ceea ce simt eu. Se pare că aici mă mai înșel, se pare că ceilalți au nevoie, să zicem așa, și de gesturi ale iubirii, de cuvinte, de o invitație la o plimbare sau la un restaurant, de o excursie sau de cadouri. Astăzi aleg să vă spun că vă iubesc, că mi-e inima plină de recunoștință și simt că este bine să știți aceasta. Vă iubesc pe toți cei care căutați frumosul și o cale de a vă transforma, pe toți cei care aspirați la o trezire a sufletului, la un mod sublim de a trăi.

Nu este simplu drumul transformării nici pentru mine și, slavă Domnului, mai am încă multe de transformat. De asemenea, nu cred să fie careva care să se fi transformat, să-și fi trezit sufletul la viață fără dificultăți,  dar indiferent de greutăți pășesc mereu cu încredere pe cale și vreau să vă împărtășesc astăzi direct ceea ce pînă acum am pus doar în spatele fiecărui articol, în spatele tuturor cuvintelor pe care vi le-am daruit de-a lungul anilor. Am scris și am vorbit mereu cu iubire, cu speranță, cu bucurie, cu încredere într-un om nou, un om îmbunătățit. Am crezut și continui să cred că putem deveni oameni sensibili, cu sufletele vii, animați de cele mai nobile și înalte aspirații: aspirația de a putea fi întotdeauna plini de bunătate, aspirația de fi mereu plini de compasiune. Am fost și sînt un visător, visez o lume în care să predomine oamenii însuflețiți de iubire, înțelepciune, simplitate sau cel puțin de bunăvoință. Am scris și continui să scriu pentru a face posibilă împlinirea acestui vis.

Dacă tot am ajuns la confesiuni recunosc că uneori am avut așteptări de la lume. Aș fi vrut uneori să fiu mai mult susținut în toată această muncă, să vină spre mine oameni generoși care să-mi mai rezolve din nevoile vieții, adeseori destul de mari, dar am trecut și de aceste copilării și astăzi vă spun tuturor celor care citiți aceste rînduri că am ajuns să scriu cu o inimă împăcată, plină de iubire și fără nici o așteptare, scriu din prea plinul sufletului ceea ce simt să împărtășesc. Este în natura florii să înflorească este în firea mea să scriu, atît cît mă pricep, din ceea ce am ajuns să trăiesc și să înțeleg. Vă iubesc chiar dacă nu vă știu pe toți cei care cititți cu inima curată aceste rînduri și vă mulțumesc pentru că prin aspirațiile voastre spirituale îmi împliniți măcar în parte visul de o viață, visul de a trăi într-o lume în care oamenii să fie cu adevărat vii și buni.

Previous

Prin rouă

Next

Oameni dintr-o bucată

16 Comments

  1. Anisa Manescu

    „Este în natura florii să înflorească este în firea mea să scriu…” 🙂

    „Fluturi pe ziduri,
    Rituri sau riduri,
    Ingeri pe gânduri,
    Scorburi sau scânduri,
    Muguri pe ramuri,
    Haturi sau hamuri,
    Semn pe iubire,
    Mir sau uimire,
    Cercuri pe ape,
    Stele sau sape,
    Pâine pe masa,
    Carte sau casa,
    Care pe care,
    Miere sau sare,
    Umbre pe gheata,
    Clipe sau viata,
    Roua pe buze,
    Spuze sau scuze,
    Nufar pe umar,
    Nume sau numar,
    Vita sau vina,
    Iarba divina.”
    (Exercitii de iubire, George Tarnea)

    Draga Cristian, marturisirea ta e emotionanta. Frumoasa. „Am crezut şi continui să cred că putem deveni oameni sensibili, cu sufletele vii, animaţi de cele mai nobile şi înalte aspiraţii: aspiraţia de a putea fi întotdeauna plini de bunătate, aspiraţia de fi mereu plini de compasiune. Am fost şi sînt un visător, visez o lume în care să predomine oamenii însufleţiţi de iubire, înţelepciune, simplitate sau cel puţin de bunăvoinţă. Am scris şi continui să scriu pentru a face posibilă împlinirea acestui vis.” Si eu visez de-o lumea frumoasa, o lume fara frontiere, o lume unde sa ne zâmbim, intelegandu-ne fara cuvinte. Ceea ce ma emotioneaza cel mai tare si este instantaneu la mine este solidaritatea si compasiunea, atunci când chiar si cei ce nu se suporta, in situatii critice, pun mâna de la mâna si gând la gând sa se ajute, când vad oameni care ajuta pe cel nevoias sa mai avanseze câtiva pasi, atunci când doua persoane in vârsta se tin de mâna si se saruta intr-un colt de strada, atunci când suntem saritori la nevoia celui de lânga noi, atunci când gresim si spunem Iertati-ma! cu toata inima, atunci când simtim ca ni se topeste inima de cer senin si de lumina calda!

    Am ales acest poem pentru ca am simtit ca rezuma frumos cautarea ta Cristian si ceea ce transmiti prin textele si cugetarile tale. Sper sa-ti placa si tie la fel de mult ca si mie si sa te bucure.
    Cu drag si iti doresc multa inspiratie si succes in cautarile tale !
    Anisa

  2. Cristian Ţurcanu

    E si acessta un avantaj, cind multe persoane din familie isi sarbatoresc onomastica in aceeasi zi. Si la mine in familie sintem patru eu, o sora si parintii care sarbatorim de de ziua sfintilor Constantin si Elena. Dezavantajul ar fi ca astfel petrecerile onomastice in familie sint rare, iar pentru invitati este dificil sa ia cadouri pentru toti sarbatoritii! 🙂 Un Gheorghe, un Ioan, o Elena, o Maria, un Mihai sau Gabriel si un Nicolae în aceeasi familie ar distribui mai bine de-a lungul anului sarbatorile onomastice. 🙂

  3. Luminita

    Eu fac parte dintr-o familie plina de Constantin si Elena…e sora, fratele, tata, bunicile, bunicii, matusi, verisoare, veri….si multi altii. Nu stiu de ce si cum a ajuns Constantin Sfant, dar la mine in casa, in aceasta zi, se umple spatiu de bucurie si implinire divina. Traim cu totii de parca am fi un singur suflet…e mult ras si recunostinta in atmosfera acestei zile de sarbatoare….. e ziua unica din an in care smeritul meu tata acepta sa sarbatoreasca. Simt recunostinta pentru aceasta oportunitate si nu stiu de ce , mereu am trait sub impresia ca cei care poarta acest nume….au ceva cu totul special. Sa fii fericit!

  4. Draupadi

    „Iubirea ta

    Iubirea ta a pus in fata ochilor mei inlacrimati
    oglinda cea grea a propriilor mele defecte
    si m-a ajutat, aplecandu-se atent asupra mea,
    sa vad frumusetea luminii ascunsa-n ele.
    …………………………………………………….
    Iubirea ta mi-a daramat zidurile groase
    cu care ma aparam de iubire, vulnerabila
    si mi-a scos din suflet, la vedere, poezia,
    sensibilitatea si frumusetea mea de femeie.

    Iubirea ta m-a invatat sa iubesc,
    apoi sa iubesc din ce in ce mai mult,
    apoi sa ma desavarsesc in arta de a iubi !”

    Va impartesesc aceste versuri ale minunatei femei trezite Simina Rentea.

  5. Micul Prinţ

    COVOR DE STELE

    Eu…cu dorurile mele,
    Aşternui covor de stele.
    Din simţiri…făcui o scară,
    Ca să ies un pic afară…

    Acolo unde…totul…sânt eu…
    Şii…eu….sânt totul.
    Unde e vară mereu
    Şi înflorit este totul.

    Ştiu că sânt…
    Văd că sânt…
    Mă bucur….
    Mă regăsesc…
    Eu fiinţa…eu minunea…
    Mă trezesc….eu lacrima.

  6. cristina

    …si a fost ABC-UL.. cu Viata lui Fericita cu tot! Azi nu sunt in stare sa pun reductia necesara flacarilor care inca, din aprinderea inimii mele, ‘ar parjoli’ poate continutul a ceea ce merita transmis 🙂
    Ia te uita cum primul curs despre minte mi-a ravasit intregul… Sa fie oare acesta semnul ca ar fi intrepatruns in campurile lui inflorite si cu… campul mental? Ori poate Sufletul isi da efluviile lui de a trai constient pana in straturile fizice ale noastre?… pana in minte?!? Tema dezbatuta cu Cristian…. 🙂 Cat e minte si cat e Suflet intre straturile numite – grosso modo – mentale…; formam centre de ego inca de la nivelul cel mai superficial al mintii,(ego in sens de constienta de sine ca individualitate dar si intr-un anumit atribut -rol-functie, ego care la un moment dat isi mai ‘lipeste’ niste prerogative prin care ‘confisca’… lucrarea) iar sansa e ca le putem uni, adanci pana in cele mai apropiate de Spirit structuri ,… aceste centre de ego!
    Straturi… Straturi energetice in care noi alegem sa ‘locuim’ sau doar sa ne activam cunoasterea pt o vreme, iar apoi…..mai profund,sa ni-l exploram si re-…in-viem pe urmatorul…Ca ii zicem ‘din minte’, ca ii zicem ‘din suflet’, e asa cum Cristian ne-a explicat: straturi de Om…

    Informatia a fost mai mult decat pretioasa, nu la intamplare aleasa-pt ca in acest subiect abordarile pot fi cel putin tot atatea cat si numarul de locuitori ai planetei care au detinut, vreodata, un spatiu cat de mic pe …campiile mintii 🙂
    Si paradoxal, am iesit de la curs atat de…bine-bine-bine asezata intr-un centru de echilibru si inteles, darr! peste starea asta-ca am mai luminat in mine ceva- …dansul! Aici e cazul sa adnotez- ca si titlul articolului sub care va scriu…’confesiuni’ pt ca…straturile mele, aseara,… dansau!…si era evident! …si mainile…si picioarele…. parca uitasera drumul terestru spre casa si il luasera pe cel al aerului plin de ploaie, in dans…La fel si ochii, zambetul,…trupul cu totul…: imi venea sa dansez !
    Unii canta de bucurie si implinire sa daruiasca si sa umple spatiul cumva , ca e in firea lucrurilor sa multiplicam si sa revarsam catre ceilalti cand CHIAR ca PRIMIM, iar…unii 🙂 …danseaza

    Multumesc Costinel pt porumbeii tai, o sa ii alatur imediat si pe cei ai inimii mele- si multumesc pt ‘sentimenti’- melodia care mi-a completat artistic seara de gratie si …uite ,acum, dimineata…
    Cat despre curs, poate revin!…PAZEA! ( caci sunt ca-n poezia pe care, pe aici, am mai scris-o: Ireversibil drum de kamikaze/…de ingeri si de ochii tai profunzi 🙂

    …………………………………………………………..

    Si ca sa saturi cerul gol de mine
    Cand de senzatii trupurile mor,
    Eu- sa arunc cu porumbei in tine,
    Tu -sa arunci in cer cu zborul lor…

    Si tie… ‘multumesc’, Cristian, dar mai ales, …te astept cu urmatorul curs, urmatoarele… si cu inca odata acesta- pt ca il voi privi din nou pe filmare.
    Te imbratisez straaans!

  7. Micul Prinţ

    …în loc de cuvinte…

    http://www.youtube.com/embed/DeEE1Jlg6GA

  8. angelica

    Te-am simtit Cristian ca esti pe aproape cu ziua de nastere. Eu sunt pe 12 martie.
    Pur si simplu: te-a dat de gol sensibilitatea si inima ta sincera . Ce lucru maret ai facut azi prin confesiunea ta.
    Cind stii sa primesti impartasesti bucuria si fericirea celui ce-ti daruieste.
    Azi ai deschis inimi.
    Azi ai facut Soarele sa roseasca.
    Nu scriu mai mult caci m-aprind si eu.
    Iti multumesc. Este in firea ta sa scrii. Scrie!

  9. Ce minunat este sa te-mpartasesti cu iubire!
    Da, avem nevoie „de gesturi ale iubirii…” si tu o faci mereu, in felul tau: cu fiecare articol, cu fiecare rand, ne arati, cate o incapere din templul iubirii sau ne plimbi prin imprejurimile lui inflorite. Mai ieri ne-ai purtat prin iarba cruda, mangaiata de roua diminetii. Prin urmare, nu degeaba trecem noi pe aici si ne lasam cate o farama de suflet – mai intai, tu ai fost cel care ai facut-o. Astazi, in zi sfanta de vineri, ne-ai deschis usa altarului tau si ne-ai impartasit cu iubirea ta. Multumesc, Doamne, pentru felul in care transpui in viata darurile Tale!

    Ma bucur ca aici ne arati ca nu esti domnul stie-tot si ca esti, la fel ca noi, cu tristeti, cu bucurii, cu impliniri, cu caderi, cu ridicari, cu neputinte, cu sperante. Ma bucur sa inteleg acum ca randurile tale sunt deopotriva lectii si nadejdi pentru noi, dar si pentru tine. Ma bucur sa inteleg ca nazuiesti sa infloresti alaturi de semenii tai, ca nazuiesti sa afli oameni ca tine, alaturi de care sa vezi posibila „o lume în care să predomine oamenii însufleţiţi de iubire, înţelepciune, simplitate sau cel puţin de bunăvoinţă”.

    Ma bucur sa ingenunchez in fata altarului tau in semn de multumire pentru impartasania iubirii!

  10. cristina

    …s-a creat o Inima comuna si avem privilegiul sa ascultam din interior cum bate… Inima Unui Grup…tic-tac…tic-tac…

    ps: stiati ca?!?!?!…avem cafenea! 🙂 Am titularizat la rang de ‘Cafenea Literara’ pagina de Copyright a Cristishorului…
    Intentiona, copilul de el, sa renuntze la ce-i mai bun si sa stearga aceasta pagina din blog…mmmm…si se bea cu caimac. Va asteptaaam !

  11. Cristian Ţurcanu

    Da, sint nascut pe 10 martie. Si continui marturisirile spunind ca unul din cele mai grele lucruri pentru mine este sa accept senin sa primesc aprecieri, mai ales in public. Va multumesc ca ma ajutati sa asimilez si aceasta lectie. Acum pare a fi usoara venind de la voi.

  12. angelica

    Sa-mi spui daca esti nascut in martie! Cind sufletul tau izbucneste in astfel de ginduri si cuvinte , ma intreb care din fete nu s-a indragostit inca de tine.
    La mine sensibilitate? Uite-te la tine: stirnesti lacrimi si faci inimile sa bata cu putere.
    Esti un suflet ales . La rindul tau atragi suflete alese.
    Modest si frumos in toate, simplu si bogat in traire, luptator si invingator, bun si generos, iubitor si sensibil. As putea continua…
    Ma regasesc foarte, foarte mult in confesiunile tale. Sunt o visatoare si mereu am visat intr-o lume cu oameni buni, sinceri si atit de simpli. Sunt o naiva! Am sa mor naiva.
    Dar, nu-mi pasa atit timp cit am inceput sa vad oamenii prin ochii lui Dumnezeu.
    Sufletele mari au bucatele de ciocolata: devin dulci la vorba, la chip, in atitudine, in fapte. Eu iti implinesc visul tau , tu mi-l implinesti pe-al meu. E-un vis comun.
    Si din ce in ce mai multi il viseaza si-l transforma in realitate: sa devenim oameni cu suflete vii.
    Si mai visez sa ne intilnim , cu toti cei care sunt prin preajma, intr-o zi.
    Oare s-ar opri timpul?

  13. cristina

    Draga Cristi-Cristishor-Cristian sau pe scurt, infloritule-inflorit!…si nu de acum iti spun eu asa, de la aceste marturisiri pe care…e minunat ca le-ai facut… 🙂 Pun zambetul meu copilaresc pt ca lacrimile au curs peste partea matura intinerind-o de puritate: aceasta, a ta…
    Exista ganduri care sunt maretze si se merita puse spre luminare pt toti ceilalti, pe o foaie, darr!!…exista ganduri supraluminice a caror inaltime este data de radacinile crescute din sus- in -josul Omului re-inascut… in Inima Sa 🙂
    Ti le recunosc aici si imi amintesc a nu stiu cata oara coordonatele pe care noi ne-am intalnit…; am fost uimita sa aud ca vorbeam de ani de zile, separat, despre acelasi scop de Trezire si mai ales de regasirea intr-un centru spiritual… Am proiectat vreme indelungata prin visul meu acest ‘centru’ siiii….am trait indragostita cu convingerea ca putem sa il aducem aici, pe Pamant…Inca o mai fac ,cu tine alaturi 🙂

    Pentru totdeauna, coordonatele pe care noi ne-am intalnit le voi numi Iubire.

    Sa fiti feiciti, sa va impliniti ! (nu intamplator am pus un plural, e adresat celei care atat de scumpa si de draga si de diafana in prezenta ei, iti daruieste zilnic Inspiratie si Dragoste…
    Pt ea, muahhh! te iubesc muza mica 🙂

    Cu ora intalniri-adorm in gand ,
    Si iti dansez, dand timpul in nestire,
    Asa cum pe pamant n-a fost nicicand
    Un dans mai liber, pentru-asa iubire…

    Mi se aprinde-n sange rosu jar
    Si-ti spun…mi-i dor; sa imi topesc mandria …
    Esti flacara din mana lui Cezar,
    Eu, biblioteca din Alexandria…

    In noaptea mea vin de Lumina fluturi-
    Li-i zborul pe al vietii fir razant,
    Si piruete-ti fac din mii de nuduri
    Cu trupul reflectat in diamant:

    …Port flori de nufar pe piciorul gol,
    Dansez pe ape, tarmuri interzise…
    Iar Dumnezeu in clipa cand ma scol,
    Prin mana ta, imi implineste… vise

  14. MONICA MILOTIN

    Va multumesc pentru raza de soare pe care permanent ati adus-o in viata mea.
    Va citesc articolele de cativa ani si am rezonat perfect la gandurile dvs.
    Multa putere de munca si ganduri luminoase si in continuare!

  15. Laura *

    Impresionant !
    …ce marete cuvinte.
    …ce profunde ganduri !
    Am sosit in aceasta dimineata din nou aici, in cautarea nesaturata de speranta si incredere printre aceste randuri deosebite! Sunt profund miscata de ce-am gasit in aceasta dimineata putin insorita… cuvinte de iubire si afectiune. Va multumim pentru aceasta frumoasa si profunda marturisire si cred in speranta perpetuarii visului de a trai intr-o lume mai buna, printre oameni adevarati care cauta implinirea spirituala… trebuie sa ducem Cuvantul mai departe si prin educatia copiilor care vin, se poate schimba in ceva mai bine lumea.
    In momentul in care daruiesti si nu mai ai nici o asteptare in schimb, atunci iubesti neconditionat, adevarat spuneati dvs asta intr-un articol… Va multumesc pentru asta si pentru toate momentele speciale traite citind randurile dvs., cu drag, apreciere profunda si dragoste sincera inapoi! Sa nu va opriti, sa continuati mesajul si daruirea, pentru ca noi suntem alaturi de dvs. mereu!..

  16. Draupadi

    Te iubesc Cristian, esti o binecuvantare in viata mea ! Mi-au dat lacrimile….sufletul vibreaza cand citesc aceste randuri scrise de tine…pentu ca TE SIMT si stiu ca procedezi detasat si plin de iubire…. stiu ca transformarea doare, dar duce la o imbogatire a sufletului, la contemplare! Crestem impreuna cu totii si iti multumesc cu recunostinta din tot sufletul meu pentru Lumina pe care o trezesti in mine…
    In preajma ta infloresc si ii multumesc lui Dumnezeu ca esti alaturi de noi… Sper doar sa-ti pot aduce si eu o farama de bucurie prin ceea ce sunt si prin ceea ce devin cand infloresc….

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén