Arta de a trăi

iubire, înțelepciune, credință, frumusețe, putere, smerenie, adevăr

Oameni dintr-o bucată

Gîndurile multe fără treabă dovedesc o minte slabă! (proverb)

Un om puternic, un om de succes are o caracteristică specială numită UNITATE. Un om puternic sau de succes nu trebuie să fie neapărat un om inteligent sau un om cu suflet mare, el trebuie să fie doar cît mai unitar în forul său lăuntric, să fie „un om  dintr-o bucată”, înțelegînd prin aceasta că are mintea și întreaga sa ființă – atîta cîtă este –  focalizate cam în aceeași direcție. Un astfel de om este preocupat mai tot timpul cam de aceleași subiecte și are o înclinație mai mare pentru a acționa decît pentru a gîndi și a răzgîndi o anumită temă. El este un om care ia decizii cu ușurință și se angrenează în transpunerea lor în practică fără „a sta prea mult pe gînduri”. Desigur, o minte ageră la un astfel de om poate fi un avantaj, însă chiar și oamenii mai slabi de minte, dacă au totuși această caracteristică de a fi „dintr-o bucată”, sînt oameni care au șanse foarte mari să răzbească și să-și construiască o viață de succes. Fiți dară oameni dintr-o bucată!

Ce ar însemna să fii „om dintr-o bucată”? Un aspect deja l-am menționat – să ai mintea mai mereu focalizată pe aceleași preocupări, iar acestea să nu fie prea numeroase. Ar mai fi de adăugat faptul că, „un om dintr-o bucată” are cam același tip de comportament față de toți oamenii, este, în general, un om sincer și autentic – „ce-i în gușă și-n căpușă!”. „Un om dintr-o bucată” este constant în valorile după care se ghidează și nu folosește dubla măsură în evaluarea oamenilor sau a situațiilor, în funcție de interesele personale de moment. Un astfel de om nu vorbește pe nimeni pe la spate și ce are de spus, spune direct și clar. „Un om dintr-o bucată” se mai remarcă și prin faptul că în cazul lui există un decalaj foarte mic între ceea ce spune și ceea ce ajunge să facă. Fie face tot ceea ce spune, fie nu vorbește decît despre ceea ce face. „Oamenii dintr-o bucată” nu pălăvrăgesc despre vrute și nevrute. Ei vorbesc doar despre ceea ce simt că au de gînd să facă și nu agreează deloc „datul cu părerea”, pălăvrăgeala inutilă.

Există și unele caracteristici mai neplăcute ale omului dintr-o bucată. Un astfel de om nu prea poate lucra în diplomație, poate fi perceput uneori ca fiind grosolan, poate fi considerat lipsit de finețe sau eleganță, însă decît să fii un finuț și să te plîngi toată ziua de viață mai bine te hotărăști să te exprimi după cum ți-e firea și-ți rezolvi problemele trăind și nu gîndind ce înseamnă a trăi. Atît timp cît inima nu te îndeamnă să faci rău cuiva este de dorit să fii una cu inima ta și să faci ceea ce simți, să începi să exprimi o stare de unitate între vorbele și faptele tale, între simțirile și acțiunile tale.

În concluzie, nu stați prea mult pe gînduri și nu filosofați inutil – doar trăiți și fiți unul și același în tot și în toate!

Previous

Confesiuni

Next

Ziua copilului

11 Comments

  1. Cristian Ţurcanu

    Grigore, ceea ce esti tu dispus sa consideri a fi „om dintr-o bcata” este continut si in articol si este de fapt ideea în jurul căreia este scris întregul articol. Că se pot interpreta unele propoziti în fel și chip și acasta este adevărat și orice afirmație ai face vreodată, pe unii îii va conduce către lumină. iar pe alții către întuneric. Chiar și Sfînta Scripură a i-a făcut pe unii să meargă spre infern, dar nu Sfînta Scriptură este de vină, ci modul în care au interpretat-o unii și au devenit fanatici capabili de atrocități. Deci, dacă ar fi să țin cont de acest lucru ar trebui să nu mai scriu nimic pentru că pornind de la ceea ce am scris unii s-ar putea să interpreteze anapoda și să comită greșeli, însă ar fi vitregiți și cei care, înțelegînd corect și rezonînd cu intenția bună care a stat la baza articolului ar putea să se îndrepte astfel spre lumină. Pe de altă parte nu devine nimeni „adeptul” unui bloger. Oamenii citesc, GÂNDESC despre ceea ce au citit și pentru un timp, de obicei foarte scurt, vor fi oarecum influențați de ceea ce au citit, dar nu va trămâne nimeni marcat pe viață doar pentru că a citit un articol, cu excepția celor care este posibil să fie cu o oarecae lipsă de discernământ. Eu cred ca nu ețti dinte aceia rari care să fie marcați pe viață de ideile expuse ântr-un articol.

  2. Grigore

    „are o înclinaţie mai mare pentru a acţiona decît pentru a gîndi”…vrei să spui că cel care dă cu bâta în baltă fără să gândească se numește „om dintr-o bucată”? Oare să-i excludem pe cei care preferă să măsoare de 7 ori înainte de a tăia? Eu sunt dispus să cred că expresia „om dintr-o bucată” se referă mai mult la integritatea omului, la capacitatea de a face/a spune/a gândi/a simți același lucru. „O bucată”=monolit, la fel peste tot, dar văd că ai scris în primul rând despre viteza de a apăsa pe buton. La oamenii care acționează înainte de a gândi, dar și la cei care gândesc fără să acționeze nu există concordanță între ceea ce gândesc și ce fac. Și nu prea ai cum să fii om integru dacă n-ai nici inteligență nici suflet mare, nici echilibru, nici alte calități pozitive. Nu mai țin minte cine a spus, dar a spus bine: „Fii atent ce faci, pentru ca asta te poate duce spre lumină ori spre infern, fii atent ce spui, că prin asta pe mulți îi poți duce spre lumină ori spre infern”. Din comentarii văd ca ai cel puțin un adept deja, sper că acesta va și acționa ÎMPREUNĂ cu faptul că gândește, că dacă doar va acționa ÎNAINTE de a gândi (considerând că așa trebuie să fie o minte „puternică”, să nu prea gândescă, dar să facă, în contrast cu „mintea slabă”) … mi-e teamă că nu spre lumină va merge…

  3. angelica

    Cristina, fii binecuvintata ca bine le mai zici !
    Si va multumesc si voua, tuturor pentru trairile voastre.
    Sefa mea este un om dintr-o bucata! Si o apreciez mult de tot . Si o respect.
    Chiar daca…majoritatea personalului nu o intelege. Si poate, cindva mai demult , nici eu …nu eram asa.
    O zi senina sa aveti!

  4. cristina

    Omul unitar in vointza, in ganduri, cuvinte, fapte traieste cu certitudini si fara indoieli: de ce Doamne sa te mai indoiesti cand tu te-ai incredinat Lui?!?

    Intr-o zi l-am intrebat pe Cristian….’Cristishorule, nu ai tu o poza a Simeonei?!?’ Pe fetele blogului eu nu le stiu, adica…fizic am intalnit doar doua dintre ele si-mi plac, dar…Simeona…la tine m-am gandit din prima clipa cand ai scris aici ca la o frumusete din aceea …pe care imi pierd adeseori privirile… Ca in picturile vremurilor vechi… Simeona…si numele asta si felul in care iti introspectezi trairile…:esti autenic- frumoasa iar in sufletul tau, copila! Asa te percep…
    Si daca tot a folosit Draupadi mai sus o analogie cu un film, o sa iti spun-si te rog sa nu razi, doamna…- te vad ca-n filmul ‘Undeva, candva..’ 🙂 E semn ca suntem impreuna ‘pe ‘si ‘dincolo de…’ blog, in sufletzel…Niciodata singure
    Dar ce mai semeni cu mamitzu meu in cautare…! La peste 80 de ani o descriam- frumoasa, …vie,…ca o adolescenta si toata daruita Lui,…o amazoana.

    Pt mine serenitatea- Ultima Casa a Pacii – este… Iubirea, dragi oameni dintr-o bucata…

    Shanti Nilaya (Ultima Casa a Pacii,in traducere)

    Sufletul meu s-a mutat in Iubire:
    Ultima Casa a Pacii s-a scris…
    De ma auzi ,de mai cauti vreo stire,
    Shanty Nylaia mi-e locul promis…

    Cum peste munte,cadeau parfumate
    ape de ingeri…ades le vedeam;
    Cand pamanteana, pe innoptate,
    Stele-agate iti culegeam:

    De prea fierbinte, de prea aprinsa,
    Causul palmei mi se roshea!
    Si mana Dragostei mereu intinsa
    Apa de ingeri mi-o racorea…

    Azi nu mai trec peste stelele noptii,
    Doamne, Iubirea sa-mi cau in vis…!
    Sufletul meu s-a mutat in Iubire:
    Shanti Nilaya…mi-e locul promis

  5. Draupadi

    Wow Simeona…..si in mine sa da un razboi, uneori e crunt si descurajant…insa imi reamintesc ca pentru slefuirea diamantului care este sufletul, necesita efort, perseverenta si umilinta. De firea mea sunt razboinica si pasionala insa acum imi slefuiesc aceste atribute, calitati, ce-or fi ele….si urmaresc sa salasluiesc mai mult in suflet decat in minte. Am obosit si renunt astfel sa mai lupt cu mintea…sunt in etapa in care ma adun sa devin o bucata mare de suflet, imi propun clar obiective,spirituale, mai ales. Ma accept asa cum sunt dar constienta fiind de aspectele pe care trebuie sa le transform cu ajutorul lui Dumnezeu, stiu ca drumul nu e usor dar nici imposibil…
    Va amintiti filmul „Beautiful Mind”? Ati vazut acolo, ca personajul principal, a mers toata viata alaturi de inchipuirile sale (boala sa) si a reusit sa aiba o viata buna alaturi de sotia sa care l-a sustinut. Era insotit mereu de acei prieteni imaginari dar si-a schimbat el atitudinea fata de ei.
    Aceste obiective, teluri, aspiratii spirituale imi dau curaj, avant si ma bucur sa vad ca aici pe acest blog, gasesc fiinte pe care le simt si le inteleg, de fapt de la fiecare dintre voi primesc cate ceva si intregul meu univers se reconfigureaza cand va citesc.
    Ma bucur ca aici gasesti un umar mare 🙂 pe care sa lasi cu incredere sa curga lacrimi ….de bucurie….de tristete….

  6. Wow, ce ganduri minunate misuna pe aici!
    Simt nevoia sa adaug si eu cateva.
    De cand am citit articolul, desi mi-a mers la inima, ma tot intreb de ce, totusi, cand il citesc ma „pişca” ceva in suflet, in special ma inţeapa „ganduri fara treaba”, „minte slaba”, si fraza de final: „nu staţi prea mult pe gînduri şi nu filosofaţi inutil…”
    Primul raspuns a fost ca lenea mea, refuzul si revolta fata de unele indatoriri, sentimentul de nonsens si de neputinta care apare deseori ca o justificare pentru promisiunile neimplinite se datoreaza nesfarsitului razboi intre mintea si trupul meu. Mintea si trupul meu nu sunt unite de aceeasi vointa – mereu, ceea ce vrea unul, celalalt refuza. Asa a fost intreaga mea viata, atat in interior, cat si in exterior: cu aceeasi exigenta si asprime duse pana la separare, ma tratam pe mine cat si pe cei care erau ecoul neputintelor mele.
    De multe ori m-am intrebat ce anume le da unora acea liniste si impacare in clipa plecarii. M-am intrebat cum m-as simti daca ar fi sa ma duc si eu acum – hei! sunt la varsta la care un asemenea dialog interior este o normalitate. Ce anume m-ar face sa port chipul serenitatii? Singurul raspuns pe care sufletul meu l-a imbratisat este „sentimentul datoriei implinite”. Da, acest sentiment ar fi ca o cununa pentru intreaga mea viata si ar da liniste si impacare sufletului meu. „A face” este raspunsul pentru ca, de idei nu ducem lipsa.
    Dar, ce anume ma impiedica sa-mi implinesc fagaduintele? Ma impiedica lipsa de vointa.
    Vorbeam mai sus de o trinitate care exista in noi: mintea, trupul, si vointa.
    Vorbeam de nunta sfanta in care mintea si trupul se insotesc doar daca urmeaza aceeasi vointa, implinind icoana lui „unu”.
    Razboiul nesfarsit intre mintea mea si trupul meu mi-au erodat grav vointa. Sunt destul de frecvente momentele in care, pur si simplu, nu mai vreau, nu mai vreau nimic, mi-e lehamite de orice.
    Prin urmare, sentimentul datoriei implinite ramane pentru mine la nivel de „filosofeala” si de aceea ma „pisca” destul de adanc orice aducere aminte a acestei neputinte.

    Va multumesc tuturor pentru prilejurile pe care mi le oferiti pentru a sta de vorba cu sinele meu.

  7. cristina

    Unitar in fiinta nu poti fi decat ca si suflet trezit, ca sa folosesc sintagma deja consacrata sau…un om cu sufletul integrat. Si fiecare dintre noi am avut parte de asemenea momente de gratie in care am lasat sufletul sa se manifeste, clipe de iluminare, impregnare a intregii structuri cu substanta spirituala, astfel incat sa fim capabili sa ne amintim acel mod de a fi si sa-l putem reaccesa…Vom re-re-re-accesa si intre aceste particule ‘re’ vom avea puncte joase in grafic….pana sa ajungem sa fim , in Sine, stabili

    Un om dintr-o bucata iti spune ‘adevarul’ in fata, sunt de acord, adevar de care e posibil sa te folosesti mai tarziu ca de o parghie a intelegerii profunde, insa daca acest om dintr-o bucata este si unitar-pt ca poti fi genul ‘pe sleau’ cu tenta de badaran!-este efectiv in mintea intuitiva si de acolo are perceptia momentului optim cand sa ti-l spuna si in egala masura perceptia atitudinii de pe care emite…Sa spui un adevar dureros pt ceilalti, ca si fiinta unitara constienta arata cu totul altfel decat ca si omul profan…Interesul sufletului trezit e acela de a aduce prin sine tot trezirea dar si frumosul-suma dintre armonie si bine-iar pt asta omul unitar detine insusirea in prealabil capatata , prin munca cu sine, a perceptiei si gandirii in mintea intuitiva cel putin…Din asemenea minte, in mod intrinsec solutiile contin- fara a fi vreun calculator cronofag pe din afara-unele amendamente ale Iubirii…Astfel, asa cum am putut in numeroase randuri observa ( si Slava Cerului ca… mi-a daruit in viata asemenea parteneri) sunt cazuri ale adevarului in care fiinta unitara tine cont mai intai de principiul ‘sa nu ranesti’ (pt ca adeseori rezulta rani care devin astrale , le purtam prin vieti!) si apoi de a spune adevarul si asta inseamna o stare implicita superioara de constiinta: sa simti momentul optim cand adevarul are potentialul sau maxim de trezire pt celalalt…si nu pe acela de a-l pune in stare defensiva ca la un atac…; avem cu totii inscris reflexul defensivului in noi cand suntem ‘agresati’, fie si de un adevar fara Iubire spus…
    Unitarul ,de asemeni ,intuieste sensibil chiar si cazul in care e nevoie de ‘adevarul cu ghiont’ ,cu…’shut’…si ti-l da, insa mereu in buzunarul inimii isi poarta ca in poezia aceea….’pansament’ si ‘primul ajutor’, el simte cum mai apoi sa te ia in brate, …mangaietor!…Intelepciunea insoteste fiinta unitara !

    Acum as vrea sa ma intorc cu cateva cuvinte la ‘omul dintr-o bucata’ care e bine ca nu se risipeste in multe domenii de cunoastere ci are 2-3 de care sa se tina pana in panzele albe…
    Cristian, la cursul tau-ABC-ul unei vieti fericitie- ne-ai condus prin explicatie coerenta cum se ajunge la micsorarea nr de subiecte si obiecte in care sa iti ancorezi mintea…ca nu vii tu in viata asta, asaaa….ca de prima data si ai o optiune sa nu te risipesti, sa mergi focalizat…Exista faze energetice in dezvoltarea noastra , in primii ani predominanta energetica e ‘vantul’ deci miscarea in afara, in lumea manifesta exterioara de unde ne luam o anumita cunoastere , suntem ca aerul intr-un expir…si intregul Univers are o faza de expir in care se exploreaza expansionand…Asemenea si noi….
    Ca dupa aceea, in anii urmatori subiectele/materiile care ne acapareaza se imputineaza este si faptul ca Existenta asa ne-a proiectat, este faza de resorbtie sau hai sa zicem analog- inspir-de revenire in fiinta si de sinteza a ceea ce ca informatie am cules anterior…Normal ar fi ca in aceasta faza sa ne preocupam de extragerea intelepciunii din faptele, experimentele, notiunile cu care am parcurs expansiunea….si doar cu acele esentze, rafinari, sa ne lucram interior…doar ca…Doar ca! ramanem adeseori ‘pe dinafara’ inca mult timp pt ca egoului nu-i vine prea usor sa renuntze la maretzie…si alege facilul
    Eu…in linii foarte largi, asa vad,… in urma propriilor observatii si a ceea ce tu, Cristian, ne-ai invatat…Este o faza in care pe suprafata constiintei noastre se formeaza acele centre, nuclee de ego ca si constienta de sine in care punem toate atributele meseriilor invatate ,rolurilor noastre in societate…a tot ceea ce construim in lumea materiala iar apoi urmeaza faza in care esentializam aceste nuclee de ego prin adancirea in cautarea de sine…Procesul conduce la unificare centrilor-ego si are ca rezultanta fiinta unitara atat in conduita cat si in toate aspectele ei, iar apoi plonjarea in structurile profunde….pana la Absolut…
    Remarcabil in toate e insa factorul divin- cum ii spun eu- si fortele pe care le dezvolta in lucrare, drept raspuns la abnegatia noastra(forta de resorbtie centripeta, recte)… dar asta e un alt capitol fascinant….si e prezent ,superlativ, in cartea ta ‘Trezirea Sufletului’….

    Spun si eu ca si voi,pe final, e de dorit sa actionam asumat ca… oameni dintr-o bucata pe drumul nostru catre ‘unitar’…Doamne ajuta!

  8. Micul Prinţ

    Omul dintr-o bucată este omul care are cuvânt,demnitate şi onoare.
    Este omul pe care te poţi baza şi la bine şi la greu.
    Este cel care spune adevărul oricât de dureros ar fi adevărul într-o situaţie dată.
    De multe ori,în viaţă,situaţiile în care ajungem nu sunt confortabile şi în astfel de situaţii tindem să luăm drept duşman pe un asemenea om,ce îndrăzneşte să spună lucrurilor pe nume…fără menajamente.
    Abia după trecerea unui timp,vedem şi noi sensul şi înţelegem situaţia respectivă.Urmează împăcarea cu noi înşine…acceptarea.
    Omul dintr-o bucată nu foloseşte jumătăţile de adevăr…din principiu…pentru că el are conştiinţa curată.

  9. Pentru ca un om sa fie dintr-o bucata, el trebuie sa fie „unu”.

    De cand ne nastem, invatam taina lui „unu”: femeia si barbatul sunt „unu”, iar unimea lor rodeste fii. Iar fiii, daca sunt zamisliti in unime, vor fi si ei unime dar, daca sunt zamisliti in dezbinare si uraciune, vor fi si ei dezbinare si uraciune.

    Insa, aceasta taina a casatoriei, trebuie implinita mai intai in noi insine.

    In noi se afla cele trei care trebuie sa fie „unu”: barbatul (mintea, ratiunea), femeia (trupul, simtirea) si vointa (motivatia, puterea) care ii uneste. Daca barbatul si femeia din noi nu sunt uniti de aceeasi vointa, totul este nonsens.

    Din momentul in care reusim sa implinim aceasta icoana a casatoriei (icoana lui „unu”) in noi, o vom putea implini si in afara noastra.

  10. Cristian Ţurcanu

    O precizare: prin om de succes eu inteleg un om implinit din punct de vedere sufletesc nu material. Si da, prin aspectul de unitate, prin faptul ca am spus ca „omul dintr-o bucata” este UNITAR, ma refeream inclusiv la faptul ca este la fel si in fata succesului si in fata esecului. Este o completare foarte bine venita. Multumesc. De asemenea, pentru mine un om puternic este omul care are convingeri puternice!

  11. Micul Prinţ

    Depinde cum privim lucrurile….

    Când judecăm un om sau o situaţie… deja creăm separarea şi lumina (spiritul) unităţii, cam dispare…

    Fiecare fiinţă trăieşte experienţa umană şi evoluează sau nu, în funcţie de alegerile sale. Mă refer la lecţiile de viaţă ale fiecăruia.
    Oricum… un lucru e cert… nimic nu este întâmplător…. şi succesul şi insuccesul au un rol important.

    Înţelept e cel ce nu-şi pierde firea nici când reuşeşte, nici când pierde.

    Puternic e cel ce ştie sau simte că nu are ce pierde.

    Dacă ar fi să pun problema omului de succes de la noi…. primul meu gând ar fi că a furat din şansele altora la o viaţă decentă.Desigur,se va găsi cineva care să-mi spună că,de fapt,omul a profitat de oportunităţi… că… vezi doamne…. omul a riscat ca să ajungă unde a ajuns.
    E adevărat… omul şi-a împlinit visul… dar a creat simultan coşmarul altor semeni din preajma sa.

    Desigur,cineva îmi va spune că ceilalţi sânt de vină… căci au gândit negativ sau că le-a fost teamă să rişte.Ori că au fost leneşi. Sau că nu ştiu ce vor în viaţă.

    În spatele măştilor sociale afişate de unii oameni de succes… prezentaţi ca modele de urmat… se află, de multe ori, nişte suflete chinuite …. care au nevoie de ajutor.

    Nu vreau să fiu ironic,dar,în locul unor excursii pe la Monaco sau Dubai…. le-aş recomanda oamenilor de succes, o vizită într-un cimitir oarecare. Poate vor înţelege ceva şi se vor schimba…. poate nu…. oricum, vor simţi că… totul… nu e doar aici… aşa cum credeau…

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén