Arta de a trăi

iubire, înțelepciune, credință, frumusețe, putere, smerenie, adevăr

În fața frumuseții

Cu cît mă înclin mai mult în fața frumuseții cu atît sufletul mi se înalță! Un proverb mai vechi și deja universal spune că: “frumusețea este în ochii privitorului”. Ceva este perceput ca frumos sau nu, în funcție de cine privește și de cum privește. Atunci cînd ești capabil să percepi cu adevărat frumusețea ești totodată capabil să-ți simți sufletul viu. Oricine simte smerenie în fața frumuseții, are sufletul viu și mintea pură. Dacă în fața frumuseții simți că sufletul începe să vibreze atît de tare încît ai senzația că împietrești sau că începi să devii foarte ușor și transparent, înseamnă că ai un suflet sănătos. Dacă în fața frumuseții poți să te înclini cu respect, cu adorație, cu smerenie, cu umilință înseamnă că sufletul tău este un loc în care virtuțile cresc și înfloresc în voie. Dacă începi să vibrezi în fața frumuseții și simți cum ți se taie respirația poți să te bucuri de cerul din inima ta. Dacă ești mereu însetat de frumusețe și devii un tumult de vibrații și senzații intense de fiecare dată cînd te afli în fața ei, înseamnă că sufletul tău trăiește pe cele mai luminoase culmi ale spiritului.

Dincolo de toate acestea, ești cu adevărat un om pe cale de a se mîntui, dacă în fața frumuseții nu simți nevoia să o posezi, ci doar să o venerezi. Dacă ceea ce îți apare ca fiind frumos este contemplat ca frumusețe, fără să vrei să devii posesorul acelei frumuseți, atunci chiar ai în tine sfințenia și înțelepciunea cea mai înaltă. Frumusețea este o manifestare a lui Dumnezeu în această lume. Și chiar dacă fiecare o percepe în felul său, frumusețea divină, înălțătoare, trebuie să fie însoțită de cîteva repere obligatorii pentru a nu fi confundată cu frumusețea vremelnică, superficială și luciferică. Frumusețea care înalță, frumusețea divină, nu ispitește, nu ademenește, nu este legată doar de formă, ci și de conținutul acelei forme. Frumusețea luciferică ațîță simțurile, frumusețea divină aprinde sufletul și totodată purifică inima și ochiul. Iată o cale de a-ți da seama cam la ce nivel de evoluție ai ajuns. Cu cît vei simți mai puțin dorința de a poseda ceea ce percepi ca fiind frumusețe, cu atît ai un suflet mai liber, mai pur, mai viu, mai luminos, mai bun.

Umpleți-vă viața de frumusețe divină! Contemplați frumusețea, iar și iar, pentru că sufletul se hrănește cu frumusețe. Să nu treacă nici măcar o zi fără să vă fi bucurat de frumusețe. Să nu treacă nici măcar o zi fără să fi fost copleșiți de frumusețe. Să nu treacă nici măcar o zi fără să fi simțit pacea sufletului ca urmare a contemplării frumuseții. Mențineți locul în care trăiți curat și frumos. Mențineți-vă propria ființă frumoasă, atît în exterior, cît mai ales în interior. Treziți-vă gustul față de frumuseți din ce în ce mai rafinate și elevate. Treziți-vă dragul de ceea ce este frumos și bun și stăpîniți-vă pofta de a poseda ceea ce percepeți ca frumusețe!

Eu unul sînt copleșit de atîta frumusețe, care îmi inundă sufletul. Sînt mereu recunoscător lui Dumnezeu pentru fiecare clipă în care ochii mei l-au privit ca fiind Frumusețe. Mulțumesc tuturor celor care îmi aduc în suflet vîlvătaia și pacea cu frumusețea lor! Și în primul rînd îi mulțumesc Naturii! Copleșitoare sînt frumusețile sale!

Previous

Privind pur și simplu

Next

Axul vieții

1 Comment

  1. marlena

    pai ,nu te mai intereseaza politicienii si circul lor?
    !!!
    ma bucur pentru tine ca ai inchis televizorul si ai iesit in natura…
    iti recomand frumusetea muzicii si a versurilor din acatistul ‘ Slava lui DUMNEZEU pt toate ‘ cantat de Moisii
    te-ai gandit vreodata ca… ‘am venit in aceasta viata ca intr-un rai preasfant !’ ?
    e un vers extraordinar si nu poti sa-l intelegi ,sa-l traiesti decat daca privesti de la D-zeu si inspre EL.
    bucurie ,frumusete si iubire…

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén