iubire, înțelepciune, credință, frumusețe, putere, smerenie, adevăr

O oră pe zi

Tot chinuindu-ne să desfacem un nod uităm exemplul unui om puternic care a scos sabia și a tăiat funia. Din hățișul tuturor acestor probleme ale vieții, legate în special de satisfacerea nevoilor pimare și a plăcerilor grosiere, putem ieși abandonîndu-le pur și simplu. Fericirea noastră chiar nu depinde de rezolvarea tuturor problemelor vieții, ci, după cum scriam într-un articol recent, lucrurile stau exact invers – fericirea te ajută să rezolvi orice problemă. Trebuie doar să ne revendicăm și totodată să ne asumăm moștenirea noastră divină. Sîntem copiii lui Dumnezeu, avem în noi o putere care ne poate face mai mari decît Universul, iar noi ne batem pe o bucată de pămînt sau de pîine. Avem în noi tot ceea ce ne trebuie pentru a fi pe deplin fericiți și realizați. Avem în noi o putere divină, o putere pe care Dumnezeu a folosit-o atunci cînd ne-a creat. A ascuns-o, e drept, dar a ascuns-o în noi înșine. În timp ce mergeți să lucrați pentru cîțiva banuți sau să vă dați și sufletul pentru un dram de plăcere, ar fi bine să vă amintiți că aveți în voi înșivă o putere inconmensurabilă, o putere atotrealizatoare, o putere care vă va deschide cerurile, dacă o veți găsi și o veți trezi. Întrebarea de ce este ascunsă, de ce puterea care ne-a zidit s-a ascuns în noi înșine și ne-a lăsat la dispoziție doar o imitație de doi bani care este egoul, nu își are rostul. E pierdere de vreme să supui la îndoială existența acestei puteri, e pierdere de vreme să cauți să înțelegi de ce a trebuit ca omului să-i fie limitate puterile și doar prin muncă adecvată și susținută să-și regăsească natura sa divină. Cert este că, dacă vrem să trezim puterea divină din noi, trebuie să muncim, trebuie să învățăm să trăim într-un anumit mod care ne-a fost revelat de nenumărate ori pînă acum de către cei ce și-au descoperit puterea interioară, trebuie să facem eforturi, și încă mari, pentru a susține prin toată ființa noastră virtuțile cerești. A venit timpul să lucrăm pentru natura noastră divină și nu pentru egoul din noi. Dacă munca pentru ego este nesfîrșită, munca pentru a ne descoperi adevărata noastră natură divină are un sfîrșit. Odată ce l-am descoperit pe Dumenzeu în noi și ne-am trezit puterea atotorealizatoare, nu vom mai avea de ce să muncim. Alegeți, o muncă fără sfîrșit pentru un dram de plăcere din cînd în cînd au o muncă asiduă, aspră, dar care care va dura un timp limitat?

Vreau să vă treziți și să vă gîndiți măcar o oră pe zi că sînteți copiii lui Dumnezeu. O oră în care să abandonți hățișul de probleme și condiționări, o oră în care să vă asumați responsabilitatea de a vă descoperi adevărata natură divină. Măcar pentru o oră, abandonați toate problemele vieții, abandonați orice speculații, orice îndoială, orice batjocură, orice trîndăvie și meditați serios la faptul că aveți în voi o putere, care atunci cînd este trezită vă ajută să deveniți una cu Dumnezeu. O oră pe zi gîndiți-vă cu seriozitate la faptul că aveți în voi toate cele necesare pentru a deveni una cu Universul, că sînteți moștenitorii Universului. Lăsați preocupările mărunte deoparte. Amintiți-vă că sînteți copiii lui Dumnezeu, Creatorul a tot și a toate și că îi puteți folosi toată puterea Lui și Împărăția Lui. Încetați măcar pentru o oră să desconsiderați religia, gîndiți-vă măcar o oră pe zi că Dumnezeu ar putea fi totuși o realitate, că voi înșivă sînteți copiii Lui. N-aveți nimic de pierdut! O oră pe zi asumați-vă cu toată responsabilitatea statul de copiii ai lui Dumnezeu. O oră pe zi abandonați orice problemă, orice preocupare lumească, orice amintire a ceea ce considerați în mod obișnuit că ați fi și credeți cu tărie în natura voastră divină, devenind  responsabili, ridicîndu-vă la înălțimea a ceea sînteți așteptați să fiți – copii Divini!

Previous

Copilării

Next

Efortul fizic

1 Comment

  1. Domnule Cristian,
    poate nu întamplator am încercat din curiozitate sa revin la a citi articolele d-voastra din „Arta de a trai”. Nu cu mult timp în urma mamica mea a plecat la cele vesnice….dupa o suferinta cumplita, Bunul D-eu s-a andurat si a lua-o… Am ancercat tot ce putea sa încerce un copil care-si adora parintele. A fost o lupta cumplita, cu tot EFORTUL FIZIC si cunostintele medicale dobandite pe parcursul a douazeci de anisori……degradarea organismului cauzata de anumite circumstante au dus la dureri insuportabile. Dureri…. ce au determinat-o pe mama sa renunte la lupta cu acel invizibil rau… cert este ca desi ia fost frica de „moarte”….s-a rersemnat si ……..

    Va rog sa ma credeti fara sa exagerez….din momentul în care am început sa citesc frazele de mai sus m-am regasit cat de cat….aveam o vina…ma gandeam ca n-am facut tot ce putea fi facut…..dar în disperarea mea de-a gasi o solutie, nu m-am gandit o clipa ca cel care a stiut mai bine decat mine ce este de facut era si este bunul D-zeu.
    Ii multumesc tot lui, bunului D-zeu ca existati. M

Dă-i un răspuns lui maria stan Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén